Ce reprezintă pentru piața de capital din România listarea Hidroelectrica la Bursa de Valori București

Hidroelectrica vine la Bursa de Valori București (BVB), unde va avea simbolul bursier H2O, iar listarea stârnește deja interes în rândul investitorilor, dar și o serie de controverse. Prospectul de emi­siune este public, subscrierea, atât pentru segmentul de retail, cât și pentru investitorii instituționali, a început, iar tranzacționarea pe bursă este preconi­zată să înceapă în jurul datei de 12 iulie.

Vânzarea unui pachet de acțiuni de la Hidroelectrica prin piața de capital este anunțată de cel puțin un deceniu. Din diverse motive, listarea pe BVB a celui mai mare producător de energie electrică din România a fost amâ­nată de multe ori, în po­fida faptului că programele de guvernare preluau în mod repetat obiectivul privind cotarea unui pachet de acțiuni.

De altfel, ar trebui remarcat progresul pe care îl face „privatizarea“ în România. În anii 2000, vânzarea unui pachet de ac­țiuni la companiile de stat, fie majoritar, fie minoritar, se făcea, în cele mai multe cazuri, prin negociere directă. Acum, la Hi­droelectrica, nu se pune problema ca vân­zarea acțiunilor să nu se facă pe bursă.

Multă vreme s-a discutat în România despre metoda poloneză de vânzare a ac­țiunilor, respectiv, despre vânzarea pe bursă. Iată că în ceea ce privește Hidroelectrica, vânzarea pachetului de acțiuni deținut de Fondul Proprietatea (FP) se face prin bursă. Totuși, nu lip­sesc controversele.

Are sens?

Prima întrebare este: vânzarea pachetului de acțiuni are sens din punct de ve­dere economic și strategic? Răspunsul pleacă de la informația că, de fapt, nu statul român vinde, ci Fondul Proprietatea. FP este instituție majoritar pri­vată, la care statul mai deține un procentaj de 6%, cotată la BVB și care a decis pe baza procedurilor legale că dorește să vândă pachetul de ac­țiuni pe care îl deține la Hidroelectrica.

Informal, statul ar fi putut să blocheze lis­tarea unui pachet de acțiuni la bursă. Așa cum a făcut-o ani la rând. FP a negociat vânzarea cu Ministerul Finanțelor, chiar dacă acesta este doar un acționar minoritar. Dar, de exemplu, Ministerul de Finanțe s-a opus listării duale – și la București, și la Londra –, iar FP a trebuit să renunțe la idee. De asemenea, fondurile de pensii, acționarii principali ai Fondului Proprietatea, au preferat o listare doar pe BVB.

Pierderea strategică pe care o poate su­feri compania sau statul prin vânzarea unui pachet de 17,34% pare a fi doar o legendă populistă. De fapt, par­ti­cipația statului ră­mâne intactă, iar prin vânzarea unui pachet de acțiuni al Fondului Pro­prietatea se schimbă un investitor semnificativ (FP) cu mai mulți investitori mici, persoane fizice sau juridice. Așadar, prin lis­tarea unui pachet de acțiuni, prezența pe bursă va face din Hidroelectrica o companie mai trans­pa­rentă și poate cu perfor­manțe economice po­tențial mai bune chiar decât astăzi.

De obicei, se consideră că o vânzare a unui pachet de acțiuni minoritar poate aduce o impulsionare a managementului com­paniei. Rămâne de văzut dacă va func­ționa și în cazul Hidroelectrica. Rezulta­tele de anul trecut sunt remarcabile (o cifră de afa­ceri de 1,8 miliarde de euro și un profit net de 0,9 miliarde de euro) și, chiar dacă a existat o conjunctură favorabilă, cifrele arată performanța pe care o poate obține compania.

Cât valorează Hidroelectrica?

O altă controversă este în jurul valorii de piață a producătorului de energie verde. Evaluarea companiei a adus în ultimul timp opinii diferite: specialiștii os­ci­lează între 50 de miliarde și 100 de miliarde de lei. De la simplu la dublu. O valoare de 100 de miliarde de lei pare exagerată (utilizând un multiplu de 20 raportat la pro­fi­tul obținut anul trecut), dar fiecare analist și-a putut spune părerea.

Valoarea companiei – și, implicit, a prețu­lui de vânzare a acțiunilor – este esențială pentru cei care vor dori să cumpere acțiuni din oferta publică inițială. Un preț prea mare îi poate descuraja pe investitori, o evaluare prea mică va dezavantaja vânzătorul – FP.

Evaluarea pentru listare a decis că prețul ofertei este între 94 și 112 lei. Respectiv, investitorii de retail sunt obligați să cumpere cel puțin un pachet de 50 de acțiuni la pre­țul maxim, de 112 lei. Cei instituționali pot opta pentru orice preț cuprins în intervalul dintre 94 și 112 lei. Dar sunt nevoiți să aibă un calcul bun și inspirație, pentru că pre­țul final al ofertei pentru investitorii instituțio­nali este stabilit după subscriere de către societatea care vinde, iar ofertele la prețuri mai mici decât cel final sunt ono­rate. Deci, investitorii instituționali nu se înghesuie cu toții în jurul celui mai mic preț, ci, pentru a fi siguri de succesul ofertei lor, sunt ne­voiți să crească nivelul de preț.

Una peste alta, constatăm că evaluarea pachetului de 17% din companie s-a făcut între 7,3 și 8,7 miliarde de lei, ceea ce în­seamnă o valoare a companiei între 42 și 51 de miliarde de lei. Pare puțin pentru cei mai optimiști și aproape de așteptările realiste.

Va fi suprasubscriere?

În mod normal, oferta de ac­țiuni Hidroelectrica este mult așteptată. Sunt clișeele care au fost folosite în ultimii ani: „Compania va atrage marile fonduri de investiții internaționale“, „Bursa de la București va ajunge la un alt ni­vel“ sau „Puneți bani deoparte pentru mo­mentul listării“. Toate acestea sunt adevărate, dar decizia investitorilor de retail, cu precădere, ră­mâne imprevizibilă.

Bani sunt pe piață, cea mai bună dovadă în acest sens fiind valoarea depozitelor bancare ale persoanelor fizice, care ajung la echivalentul a 300 de miliarde de lei (în lei sau în valută), dar investitorii pot avea o strategie de așteptare. În sensul că în multe cazuri prețul de vânzare al ofertei publice inițiale coboară în primele săptămâni sau luni de tranzacționare.

Prin urmare, investitorii de retail s-au întrebat dacă să cumpere la oferta inițială sau să aștepte ședințele de tranzacționare pe bursă. Răspunsul este dificil de dat, pentru că opiniile specialiștilor sunt diferite și, în ultimă instanță, decizia este a investi­torilor. Ceea ce se știe este că, în funcție de in­­te­re­sul investitorilor, oferta de retail poate fi mărită sau redusă, că se pot muta tranșele de retail și instituționale între ele, în funcție de cerere.

Dar, dacă în cadrul tranșei de retail va exista suprasubscriere, chiar și după o even­tuală suplimentare a numărului de acțiuni alocate, investitorii vor primi un număr de ac­țiuni mai mic calculat după metoda pro rata și, în același timp, vor primi banii afe­renți îna­poi. Desigur însă, mai puțini bani chel­tuiți, mai puține acțiuni primite.

Și se mai întâmplă ceva. Există un așa-numit agent de stabilizare, Erste Bank, și un manager de stabilizare, Citigroup Global Markets Europe, care au un pachet de cel mult 11,7 milioane de acțiuni pe care le pot folosi în primele 30 de zile de la listarea pe piață pentru a susține într-un sens sau în altul nivelul prețului, cu precizarea că stabilizarea nu se poate face la un preț mai mare decât prețul final de ofertă.

Fără îndoială, listarea Hidroelectrica este un eveniment. De altfel, compania a fost atât de așteptată la bursă, încât a fost deja in­clusă în indicele BET. Este o listare care poate propulsa și bursa locală într-o altă categorie sau în orice caz va aduce BVB în atenția investitorilor din categoria fondurilor care plasează banii în MSCI Index.

Ceea ce înseamnă că administratorii ma­ri­lor fonduri vor putea investi în acțiunile Hidroelectrica. Este un avantaj dublu: va aduce lichiditate pentru acțiunile listate la bursă ale companiei energetice și va atrage atenția și asupra altor acțiuni cotate la BVB. De aceea, listarea Hidroelectrica nu este importantă doar pentru companie în sine, ci și pentru piața de capital locală și chiar pentru economia româ­nească.

Valoroasă, dar cu vulnerabilități

Hidroelectrica este, fără îndoială, o companie valo­roasă, fiind clasată pe primul sau al doilea loc între firmele românești, în funcție de clasamente.

• PE PLUS. În primul trimestru al acestui an, compania a avut o cifră de afaceri de 3,37 miliarde de lei, cu un plus de 37% față de anul trecut, și un profit net de 1,34 miliarde de lei, cu 34% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.
• RISCURI. Există pericolul ca seceta anuală să reducă nivelul și debitele Dunării și ale râurilor interioare, ceea ce ar duce la o producție mai mică. De asemenea, indicatorii econo­mici ai companiei Hidroelectrica depind de tariful apei bazinale, o even­tuală creș­tere a acestuia având efecte asupra pro­fi­tului înregistrat de companie. În plus, regle­mentările, litigiile juridice sau o politică de res­urse umane neinspi­rată ar putea să fie „frâne“ pentru companie. Nu trebuie uitată nici intrarea în insol­venț, un episod nefe­ricit, dar care arată că managementul firmei este hotă­râtor pentru rezultatele obți­nute.
• INVESTIȚII AMÂNATE. Specialiștii apre­ciază că în ultimii ani compania a forțat rezultate financiare spectaculoase, dar a amâ­nat o serie de investiții necesare.

Acest articol a apărut în numărul 167 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly