Ce efecte vor avea pe piața muncii noile măsuri fiscale care au intrat în vigoare din noiembrie

Noile măsuri fiscale intrate în vigoare în noiembrie riscă să bulverseze piața muncii din domeniile vizate. Chiar dacă nu sunt vizibile, deocamdată, scăderi de sa­larii, experții constată deja o încetinire a an­gajărilor și se așteaptă la o frânare a dez­voltării.

Un programator nemulțumit de noul impo­zit pe venit, de 10%, pentru munca lui din România, putea găsi, dacă era curios, nici două săptămâni mai târziu, joburi remote pentru companii occidentale, cu salariu net de până la 3.784 de euro/lună. Cu alte cuvinte, fără deranjul mutării în altă țară și fără să aibă nevoie de o experiență apro­fundată. Poziția de front end developer la o firmă cu sediul în Occident cere o expe­riență de numai doi ani. În plus, programatorul poate avea sentimentul că i-a plătit po­lița guvernului, care nu s-a străduit să-l păstreze pe piața muncii de la noi.

Imagine de ansamblu

Astfel de locuri de muncă sunt cu sutele pe platformele de joburi online. Ca să-și păstreze valoroșii an­gajați, multe dintre firmele de IT din România au decis să acopere ele diferența de plată, astfel încât venitul net să nu se schimbe, iar oamenii să rămână mulțumiți.

„Noi deja vedem că IT-iștii se uită cu destul de mare interes la oportunități pe care le au în afară. Asta, și pentru că Româ­nia este recunoscută ca o pepinieră de cre­iere pe zona asta“, spune Ana Călugăru, head of communications la eJobs Group. Ea remarcă pe această nișă un deficit destul de pronunțat de forță de muncă. „Fa­cul­tățile încă nu pot scoate atât de mulți absolvenți pe cât are nevoie piața. Ei sunt destul de flexibili și de cameleonici. Lu­crează destul de mult în logica proiectelor, mai multe în același timp, pentru mai mulți angajatori. Da, îi vedem uitându-se în di­rec­ția Occidentului“, spune Ana Călugăru.

Efort financiar

La Zitec, unul dintre principalii producători români de aplicații online, cu o cifră de afaceri de peste 25 de mi­lioane de euro în 2022, nici nu s-a pus problema ca angajații să fie lăsați să suporte costul suplimentar. „La noi în echipă avem peste 190 de colegi afectați de această decizie. Deși e o povară suplimentară și ne­planificată, ne-am decis să ne asigurăm că salariul net al acestor colegi nu este afec­tat. Asta se traduce într-un cost consistent suplimentar, atât în ultimele două luni ale anului curent, cât și anul viitor“, spune Ale­xan­dru Lăpușan, chief executive officer (CEO) și fondator al companiei Zitec.

El estimează că povara suplimentară fis­cală va fi, în 2024, în jur de 700.000 de euro. „Enorm“, comentează antreprenorul, care reproșează Guvernului Ciolacu că a luat de­cizia netransparent și după ce, „până spre jumătatea anului, a dat asigurări că o astfel de eliminare se va face gradual și în­so­țită de alte măsuri care să îndulcească, cumva, eliminarea facilităților“.

Revenire la pesimism

Alexandru Lă­pu­șan nu e singurul om de afaceri cu această percepție despre ce se întâmplă. Studiul Confidex, publicat recent de Impetum Group (CITR, ROCA, ROCA X și Agista), arată că încrederea managerilor români în economie a scăzut în al doilea semestru din acest an până la un nivel apropiat de cel în­registrat la începutul anului trecut, după ce în primul semestru era un nivel-record de optimism.

75% dintre manageri spun acum că vor fi afectați de măsurile fiscale adoptate recent și se așteaptă la o încetinire a economiei. Cele mai pesimiste sectoare sunt agri­cultura, industria, construcțiile și comer­țul, adică sectoarele afectate direct de eli­mi­narea facilităților fiscale.

Adina Hanza, depputy CEO la ROCA Agri RDF, spune că și în agricultură, pentru men­ținerea forței de muncă, se poate vorbi de un efort financiar semnificativ. „Fermierii vor resimți, fără îndoială, impactul acestora. Impactul emoțional, dincolo de cel fi­nan­ciar, este semnificativ, pentru că aceste măsuri vin într-o perioadă dificilă pentru agricultura românească. O perioadă mar­cată de probleme de cashflow, randamente scăzute, acces mai dificil la creditare, precum și contextul geopolitic din ultima pe­ri­oadă.“

Frână la angajări

„Nu vedem, deo­camdată, o scădere a mediilor salariale pe niciunul dintre domeniile afectate de mă­su­rile fiscale: IT, construcții, industria ali­men­tară ori agricultură“, spune Ana Că­lu­găru, de la eJobs Group. În schimb, au în­ce­tinit angajările noi, constată ea. Eli­mi­narea facilităților fiscale nu e singurul motiv. „Nu mai este aceeași efervescență în piață, a fost un an cu multe incertitudini din punct de vedere economic. Unele companii au avut bugete de recrutare mai mici decât anul trecut, economia nu a mai crescut la fel de susținut, așa că nevoia de a extinde echipele a fost ceva mai redusă“, argu­men­tează Ana Călugăru.

Alexandru Lăpușan confirmă. „Este un an cumva atipic. După trei-patru ani de creș­tere susținută, în acest an ne uităm la o creștere undeva spre 15%, mult mai mică decât în anii trecuți. Prin urmare, și nu­mă­rul de recrutări pe care le-am făcut a fost ceva mai mic“, explică el. „Am reușit să atra­gem colegii de care aveam nevoie, dar concurența va fi din ce în ce mai puternică“, se așteaptă Alexandru Lăpușan.

„În agricultură, forța de muncă repre­zintă una dintre cele mai mari probleme. Identificăm destul de greu personal calificat. În plus, diminuarea numărului școlilor cu profil tehnic și agricol duce la reduce­rea considerabilă a numărului tinerilor pre­gătiți în aceste domenii“, se plânge Adina Hanza, de la ROCA Agri RDF. Situația în acest domeniu se poate complica repede, pentru că „nu se remarcă o deschidere din partea tinerilor către agricultură. Iar bună parte din personalul calificat s-a reorientat către alte țări din Vest“.

Medii nefavorabile

„Din construcții și din agricultură se pleacă foarte mult în afară pentru că diferențele salariale sunt colosale. Veniturile pot fi și de patru-cinci ori mai mari în Vest“, spune Ana Călugăru, de la eJobs. În prezent, salariul oferit de companii în aceste industrii e în medie de 5.000 de lei în construcții și de 4.183 de lei în agricultură, arată comparatorul salarial deținut de eJobs. Media în IT e de 6.500 de lei/lună.

Perspectivele sunt însă ca salariile să nu mai crească în următorul an în același ritm ca până acum. „Cel puțin pe zona de IT“, spune Ana Călugăru.

Alexandru Lăpușan, de la Zitec, spune totuși că salariul este o parte a motivației pe care angajatorii din industrie îl oferă unui programator. „Ce facem în zona asta este că monitorizăm foarte atent toate studiile salariale care apar în piață, astfel în­cât, gradual, să putem să ridicăm nivelul de plată.“ Tocmai de aceea, Alexandru Lă­pu­șan reproșează autorităților că nu s-au gândit suficient la măsurile de eliminare a facilităților înainte de a le adopta. „În loc să încurajeze un comportament fiscal co­rect, penalizează fix companiile din România care lucrează la alb, folosind cărți de muncă în relația cu angajații. Penalizează foarte puțin pe cei care își maschează munca prin microîntreprinderi, vor încu­raja evaziunea fiscală, reducerea bazei fis­cale de impozitare“, spune fondatorul firmei cu 400 de angajați și mai multe linii de business: dezvoltare software, aplicații mo­bile, blockchain, digital marketing și in­ter­medieri.

Cei aproximativ 200.000 de IT-iști din România au produs anul trecut aproape 7% din produsul intern brut (PIB) de peste 286 de miliarde de euro. Rezultate aproape identice a înregistrat și sectorul construc­țiilor, în timp ce agricultura și industria alimentară, în care lucrează de asemenea peste 200.000 de oameni, au adus 4,5% din PIB.

Măsurile fiscale adoptate de Guvern, care afectează un milion de salariați din Ro­mânia, sunt menite să mai micșoreze gaura din buget. Deficitul anunțat de Minis­terul Finanțelor după nouă luni din acest an ajunsese la peste 56 de miliarde de lei, creșterea din septembrie fiind dintre cele mai mari, de 14 miliarde. Inițial, statul ro­mân se angajase în fața Comisiei Europene la un deficit total de 68 de miliarde de lei (4,4% din PIB). Guvernul speră să mențină deficitul într-un nivel „rezonabil“, de până la 5,5% din PIB, cu prețul sacrificării inves­ti­țiilor și creșterii taxelor. Dacă nu reu­șește, riscă să piardă banii europeni de care depinde dezvoltarea țării în următorii ani.

Acest articol a apărut în numărul 176 al revistei NewMoney

FOTO: Getty