Cât de dispuse sunt băncile să finanțeze proiecte verzi

Tranziția verde nu va fi lipsită de riscuri pentru sistemul bancar din România, însă aceasta va aduce și o serie de opor­tunități importante de creștere a businessului, finanțarea verde rezu­mân­du-se la ora actuală la o serie limi­tată de produse ușor adaptate acestei nișe.

Interesul băncilor din România pentru finanțarea proiectelor verzi este relativ scă­zut, dar în creștere, potrivit unui raport realizat de experții Comitetului Na­țio­nal pentru Supravegherea Macro­pru­dențială (CNSM). Expunerile a 12 instituții de credit față de sectorul companiilor din sectorul verde s-au ridicat la un maxim de 7,5 miliarde de lei, iar expunerile în stoc la finalul anului 2020 se aflau la aproximativ 5,3 miliarde de lei. Mai exact, este vorba despre împrumuturile acordate companii­lor care activează în sectoare precum energie regenerabilă, eficiență energe­tică, transport verde, clădiri verzi, reduce­rea deșeurilor și a apelor uzate, fi­nanțări pentru tehnologii eficiente ener­getic și pentru adaptarea la schim­bările climatice.

În funcție de categoria de credit, se ob­servă că preferința băncilor pentru finan­țarea proiectelor de energie regenerabilă, care reprezentau 70% din sumele acordate la sfârșitul lui 2012, s-a redus treptat, ajungând la circa 20%. Creditele acordate pentru eficiență energetică au cumulat un maxim de 30% din finanțare în perioada 2014-2016, ulterior crescând importanța finanțărilor pentru clădiri verzi – în prezent, acestea din urmă cumulează jumă­tate din portofoliul de credite verzi analizat (circa trei miliarde de lei). În plus, ponderea finanțării verzi a acestor companii în totalul finanțării lor ban­care a crescut în perioada analizată, reprezentând circa 25% din nu­mă­­rul de credite și 30% din volumul credi­tării la finalul anului 2020.

„Cu toate acestea, estimări preliminare arată că ponderea activelor verzi în portofo­liul sectorului bancar românesc este de circa 3%, respectiv de peste două ori mai mică decât media UE (7,9%)“, se arată în analiza grupului de lucru CNSM pentru sprijinirea finanțării verzi. Situația la nivel individual indică preferințe mixte în piață. Aproape jumătate din băncile cu expuneri verzi față de companiile nefinanciare aveau la sfârșitul anului trecut portofoliile concentrate către proiectele de energie regene­ra­bilă sau pentru finanțarea clădirilor verzi (peste 80% din portofoliu), însă celelalte aveau un portofoliu mai diversificat.

Finanțarea tehnologiilor eficiente energetic sau a adaptării la schimbările clima­tice nu este des practicată, astfel de credite regăsindu-se doar în portofoliul unui număr redus de bănci. Din perspectiva sectoarelor economice creditate, se remarcă o pondere substanțială a creditării sectorului imobiliar (aproximativ 50% din expunerile în stoc în decembrie 2020), urmat de sectorul utilități (20% din expunerile verzi) și industria pre­lu­crătoare, cu o pondere de 15%.

În plus, există sectoare pentru care stra­tegia băncilor este de a reduce expunerile la zero, un exemplu în acest sens fiind mine­ritul, față de care băncile intențio­nează să-și elimine expunerea până în 2030. În ceea ce privește calitatea acestui portofoliu, rata de neperformanță în peri­oada 2015-2017 s-a situat, în medie, la 3,8%, înre­gistrând un maxim în 2015 (4,4%). Analiza în struc­tură după tipul creditului verde denotă o creș­tere a ratei de neperformanță asociată por­to­­foliului de energie regenerabilă în peri­oada 2015-2018 (până la 8,9%).

În consecință, avertizează experții grupului, „este necesar ca BNR să ruleze anual un exercițiu de testare la stres pe aspecte asociate riscurilor climatice, cu diseminarea rezultatelor, pentru creșterea conștientizării riscurilor din portofoliul bancar“.

Potențial

Luând în considerare sumele relativ reduse acordate de către sectorul bancar până la momentul actual pentru fi­nan­țarea unor proiecte verzi sau a unora de adaptare la efectele schimbărilor climatice, potențialul de dezvoltare a acestui segment de creditare este important. O evaluare a ne­cesarului de finanțare, respectiv a poten­ția­lului de îndatorare pe aceste domenii, indică un nivel posibil de aproximativ 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna o va­loare de aproape trei ori mai mare compa­rativ cu soldul înregistrat la finalul anului trecut. Această sumă ar reprezenta aproximativ 13% din valoarea totală a portofoliu­lui corporativ.

Rezultatele unui chestionar transmis de Banca Națională a României (BNR) insti­tu­țiilor de credit din România arată că principalele soluții oferite clienților în vederea adaptării la schimbările climatice sau a reducerii efectelor negative asupra mediului nu sunt neapărat dezvoltate ca produse dedicate, mai degrabă se bazează pe o serie de cerințe de mediu pe care aceste proiecte trebuie să le respecte.

Principalele credite acordate sunt pentru activități precum: implementarea unor pro­iecte de eficiență energetică (înlocuirea au­to­vehiculelor vechi, care utilizează combustibili poluanți, cu autovehicule hibride sau electrice, înlocuirea unor echipamente de pro­­ducție vechi, cu consumuri ridicate de energie, cu unele mai eficiente energetic etc.); dezvoltarea unor capacități de pro­ducție de energie regenerabilă (implementarea unor capacități de producție de energie eoliană, hidro, fotovoltaică etc.), precum și investiții sau capital de lucru pentru acti­vități ecologice (de exemplu, reciclarea și gestionarea deșeurilor, agricultură orga­nică etc.) sau tehnologii privind reducerea emisiilor de carbon.

Pe segmentul retail, produsele verzi acordate sunt de tipul creditelor ipotecare verzi, pentru cumpărarea de locuințe cu consum redus de energie (energy saving home), care presupun reduceri de dobândă pentru proprietăți cu eficiență mai mare și durabile din punctul de vedere al mediului.

O altă categorie de credite verzi accesate de populație sunt cele fără ipotecă pentru renovarea locuințelor sau achiziții de îm­bu­nătățire a locuinței cu produse cu eficiență energetică sporită, energie regenerabilă sau soluții de economisire a apei și alte criterii privind durabilitatea față de mediu.

Pe acest segment, băncile mai acordă credite de consum pentru soluții verzi, pentru finanțarea îmbunătățirii eficienței energetice a locuințelor sau achiziționarea de vehicule hibride sau electrice.

Tranziția obligatorie

Miza schim­bă­rilor climatice și a investițiilor verzi este ridi­cată pentru economia românească, atât din perspectiva oportunităților, cât și a costurilor, în cazul în care această tranziție ar fi întârziată. Companiile care sunt supuse unor riscuri în contextul agendei schimbă­rilor climatice generează la ora actuală 40% din valoarea adăugată brută din economia românească.

„Acest proces (tranziția verde, n.r.) are oportunități, dar trebuie să se manifeste în mod ordonat, pentru a gestiona și provocă­rile“, a declarat Florian Neagu, director adjunct în cadrul Direcției de Stabilitate Finan­ciară din cadrul Băncii Naționale a Româ­niei, cu ocazia lansării raportului CNSM.

Conform calculelor grupului de lucru, va­loarea proiectelor verzi care sunt anticipate a fi implementate de către autorități și mediul privat până în anul 2030 este consi­de­ra­bilă – aproape 60 de miliarde de euro. Suma reprezintă echivalentul tuturor in­ves­­ti­țiilor publice derulate de stat în ultimii opt ani.

Implementarea acestor proiecte va avea un impact suplimentar asupra creș­terii economice de până la 5,7 puncte procentuale în următorii șase ani. O miză în­sem­nată, care nu va fi ignorată de sistemul bancar.

Ce, cât, cum

Importanța schimbărilor climatice este ridicată și pentru sectorul bancar din România, atât din perspectiva oportunită­ților de afa­ceri, cât și a cuan­tumului însemnat al activelor la risc aflate în portofoliile băncilor.

• CAPITALIZARE. Într-un scenariu macroeconomic de bază, impunerea unei taxe pe emisiile de carbon de 75 de euro/tonă ar reduce capi­talizarea băncilor cu o va­loare estimată între 1,8 și 17%, potrivit unei analize de risc a Băncii Naționale a României.
• EFECTE. Riscul fizic al schimbărilor climatice se manifestă deja în economie. De exemplu, companiile din agricultură care își desfă­șoară activitatea în regiuni cu un risc ridicat de inun­dații sau deșer­tificare repre­zintă 3% din totalul expune­rilor bancare față de companii (36% din totalul credi­telor față de sectorul agricul­tură).
• TRANZIȚIE. În funcție de sector, companiile care activează în infra­struc­­tură și în industria prelu­crătoare sunt mai predispuse să inves­tească în măsuri de îmbună­tățire a eficienței energetice și să aloce în acest sens o parte mai mare din inves­tițiile totale comparativ cu firmele din sectorul construc­țiilor și serviciilor.

Acest articol a apărut în numărul 119 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty