Cât de delicată este reducerea inflației fără a risca intrarea în recesiune

Scumpirile încep să se topească, precum gheața la soare, iar cifrele Băncii Naționale a României desenează promisiunea unei inflații mai rezonabile spre sfârșitul anului, dar mai ales în 2024. Economiștii atrag însă atenția: este esențial ca frâna să nu fie apăsată prea brusc. Altfel, riscăm recesiunea.
Inflația care le mănâncă românilor din puterea de a face grătare după pofta inimii, a doua vară la rând, începe să pălească, precum un vis urât în zori. Banca Națională a României (BNR) anunță o scădere de trei procente pentru inflația la 12 luni, până la 11,2%, în aprilie.
România se apropie astfel de performanțele unor economii mult mai puternice, precum cea din Marea Britanie, unde ultima cifră comunicată este de 10,1% pe an, dar și de media Uniunii Europene, de aproximativ 7%.
Scăderea inflației din România arată de altfel cel mai bine din toată regiunea. În Ungaria, prețurile din aprilie au fost cu 24% mai mari decât cele de acum un an. În Polonia, inflația a scăzut la 14,7% în aprilie, de la peste 16 procente în martie. În Bulgaria, ultima cifră comunicată (pe martie) e de 14%. În Turcia, inflația e de 44% în aprilie, de la 51% în martie. E drept că în Turcia, ca și în Ungaria, regimurile autoritare nu au învățat că prețurile răspund mai puțin la ordine și mai mult la raportul cerere-ofertă.
Prin comparație, România va avea în 2023 și inflație în scădere, și creștere economică, se declară mulțumit guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu. „Țările vecine au și inflație mare, și recesiune“, mai remarcă el.
Gură de oxigen
Scăderea inflației din România, de la peste 16% în toamna trecută, se va simți la cumpărături mai ales spre finalul verii, când indicele ar trebui să ajungă, în sfârșit, sub pragul de 10%. „Lucru care se poate întâmpla chiar în august sau, dacă nu, cel mai târziu în septembrie“, anticipează economistul-șef al ING România, Valentin Tătaru.
„Scăderea semnificativă, de aproape trei procente, de la 14,5% în martie la 11,2% în aprilie, a fost ajutată de efectul statistic de bază“, spune, la rândul său, economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu. El se referă la ieșirea din statistica pe 12 luni a creșterii abrupte a prețului la energie din primăvara anului trecut.
Cheltuieli inevitabile
Scăderea puterii de cumpărare s-a văzut în ultimele luni, mai ales în timpul vizitelor la piață sau la hipermarket. Impresia că tot ce e de mâncare s-a scumpit îngrozitor e confirmată de specialiști. Iar alimentele au devenit noul „vinovat principal“ pentru inflația totală, la fel ca energia, anul trecut.
„La finalul primului trimestru din 2023, dintr-o rată a inflației de 14,5%, contribuția produselor alimentare a fost de aproximativ 7%“, precizează, într-un interviu pentru NewMoney, Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR. Mărfurile non-alimentare au contribuit cu 5,4%, iar serviciile – cu 2%. „Deci aproape jumătate din inflația coșului de consum a venit din scumpirea alimentelor. Însă și aici ne așteptăm la o normalizare în următoarea perioadă“, spune reprezentantul BNR.
„Normalizare“ cu limite
„Când vorbim de inflație descrescătoare, nu înseamnă că prețurile scad, înseamnă că încetinește ritmul de creștere, dar prețurile tot în sus se duc“, explică Valentin Tătaru, de la ING.
În opinia sa, ponderea ridicată a prețurilor la alimente în indicele prețurilor de consum nu e o întâmplare. „Modelul nostru de coș de consum este centrat pe zona alimentelor. Și atunci, bineînțeles că și importanța lor în inflație este foarte mare. Pe măsură ce ne vom apropia de zona Euro, probabil că ponderea alimentelor va mai scădea. Însă, în acest moment, inflația alimentară este preocupantă“, spune Valentin Tătaru.
„Mâncarea e ultimul lucru pe care ți-l tai pe lista de cumpărături și de consum“, amintește economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu. În plus, spune specialistul, produsele alimentare sunt dintre cele mai vulnerabile la diverse șocuri de ofertă. „Orice șoc poate duce prețul în sus, iar cererea se adaptează mult mai rapid ca la alte bunuri «nice to have». Cererea pentru alimente este cerere de bază, existențială. Și tocmai de aceea elasticitatea cererii prin raport cu prețul este foarte redusă.“ Cu alte cuvinte, cumpărăm și dacă se scumpește.
Linii pe nisip
Ca și în alte domenii, există și aici unele linii roșii care nu pot fi trecute. În Franța, 51% dintre consumatori au renunțat la biscuiții sărați, vedete până nu demult ale cinelor lejere, aperitivelor sau oricum s-ar numi întâlnirile cu amicii care fac parte din modul de viață din Hexagon. 70% dintre francezi continuă să organizeze astfel de întâlniri măcar o dată pe lună, iar 49%, o dată pe săptămână sau mai des. La ce nu renunță francezii, în ciuda scumpirilor, când își cheamă invitații la aperitiv? Pâine, brânză și vin, cele trei ingrediente care, la nevoie, câștigă și războaie, sunt convinși francezii.
În Italia, guvernul s-a întrunit într-o ședință de urgență la jumătatea lunii mai, după ce prețul pastelor a crescut, pe fondul inflației, cu 20%. Ceea ce nu înseamnă că italienii nu mai mănâncă macaroane.
Românii sunt mari amatori de trufandale, iar prețul căpșunelor și al cireșelor a fost subiect de dezbatere în ultimii ani. Surpriza din 2023 a fost că prețul primelor fructe de primăvară-vară a fost mai redus decât în ultimii ani. Nu mult, dar cumpărătorii au remarcat. În acest caz, producătorii au fost cei care s-au adaptat puterii de cumpărare mai mici.
Una caldă, alta rece
Vestea bună e că, per total, creșterea prețurilor nu ar mai trebui să apese la fel de mult pe bugete, de acum înainte. Economiștii cred că tot ce a fost mai rău a trecut, iar de acum înainte inflația va merge în jos, până spre ținta de 7,1% de la sfârșitul anului. Trendul ar urma să se consolideze în 2024, astfel încât anul viitor să se încheie cu o inflație de aproximativ 4,2%.
Nimic nu este însă garantat. „Foarte important, operăm într-un mediu de incertitudine ridicată și există riscuri considerabile, ce pot implica evoluții adverse. Riscuri pot veni, spre exemplu, din atragerea fondurilor europene, din episoade de tip «risk-off» sau șocuri ale piețelor financiare globale și din acum celebrele dezechilibre interne. Dezechilibrele interne reprezintă un risc sistemic major din punctul de vedere al Băncii Naționale a României. Derapajele fiscale sunt foarte periculoase“, spune Cristian Popa, de la BNR.
Pericole neașteptate
Ciprian Dascălu, economistul-șef al BCR, estimează, la rândul său, că inflația va rămâne pe culoarul trasat de BNR, dacă nu apar situații excepționale. „Prețurile la energie sunt plafonate până în aprilie 2025. Ceea ce înseamnă că un eventual șoc nu va mai fi resimțit în prețuri. În schimb, prețurile la produse petroliere pot fi afectate de eventuale perturbări pe piața mondială a petrolului, sensibilă la evenimente geopolitice, la bariere comerciale și așa mai departe“, dă un exemplu Ciprian Dascălu.
Cât despre politica fiscală, el spune că „va avea, probabil, un efect dezinflaționist, dacă merge în linie cu planul. Să vedem și la anul dacă va rămâne acest impuls fiscal negativ“.
„Pericolul, în acest moment și pentru prima dată în ultimii ani, e mai degrabă în jos decât în sus, privind ținta de inflație“, apreciază Valentin Tătaru, economistul-șef al ING România. În sus, explică specialistul, riscurile ar veni din plan extern, din „reamplificarea războiului, creșterea prețului petrolului, lucruri de genul acesta, pe care nu le putem controla“. În privința factorilor interni, economistul-șef al ING spune că „stăm rezonabil de bine“.
Riscul e ca inflația să fie la anul undeva sub cele patru procente prognozate de BNR, mai avertizează Valentin Tătaru. „Ar fi în sine un efect al încetinirii economiei. Atenție, deci, și la ce ne dorim cu inflația. E bine să vină în jos, dar nu prea repede. Pentru că ar însemna că și economia încetinește mult sub așteptări.“ Adică temuta „recesiune“ sau „contracție economică“.
„Ca întotdeauna, în economie trebuie o anumită măsură și să nu ne dorim să se întâmple lucrurile prea repede, nici măcar cele bune“, precizează Valentin Tătaru.
Alegeri cumpătate
2024 este an electoral în România, iar în regiune, ca și în istoria locală, s-a mai văzut ca politicienii să-și descopere generozitatea chiar înainte de alegeri. „Deocamdată nu avem mari derapaje bugetare“, apreciază Valentin Tătaru, de la ING. „Statul este un mare actor în economie.“ Modul în care acționează pe piață și modul în care decide să cheltuie banii sunt foarte importante, spune specialistul.
El pledează pentru o abordare echilibrată și în privința modului în care va fi construit bugetul pentru anul 2024. „E bine să reducem deficitul, dar nu prea accelerat, economia ar avea de suferit dacă statul dintr-odată ar tăia cheltuielile. Actuala abordare, prudentă, e mai înțeleaptă: să încercăm să tăiem câte puțin de pe unde se poate, să nu intervenim cu cizmele în economie“, spune Valentin Tătaru.
Cel mai important obiectiv este ca investițiile proiectate mai ales din bani publici să se realizeze. „Cam toate prognozele pe creștere economică se bazează pe investiții publice, în mare parte finanțate din fonduri europene“, precizează economistul-șef al BCR, Ciprian Dascălu.
Guvernul trebuie doar să se țină de propriul angajament, „de a atinge țintele fiscale, în interiorul bugetului“. „Pot fi găsite soluții pentru a rămâne în linie cu programul de consolidare fiscal asumat față de Comisia Europeană“, este de părere Ciprian Dascălu.
Bani esențiali
Cristian Popa, de la BNR, atrage atenția că factorul esențial pe care trebuie să îl avem în vedere anul acesta este absorbția fondurilor europene, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Absorbția acestor fonduri este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, atragerea lor fiind fundamentală în menținerea stabilității macroeconomice.
În ceea ce privește deficitul fiscal, este o problemă spinoasă, România nu își permite sub nicio formă să devieze de la țintele agreate, consolidarea fiscală este strict necesară. Adică este de preferat un deficit bugetar în scădere continuă, dar treptată, nu bruscă, atrag atenția specialiștii băncilor private.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, se felicita, de altfel, la prezentarea ultimului raport privind inflația, că instituția pe care o conduce „a apăsat pe frână cu mare atenție pentru a nu brusca recesiunea și, până la urmă, a reușit“.
Rate mai mici, la anu’
Cine speră că scăderea inflației va duce automat la scăderea dobânzilor bancare și, mai departe, la scăderea ratelor va fi dezamăgit în următoarele luni.
„Din prognozele noastre vom avea în continuare destul de mult timp în față cu dobânzi real-negative“, spune Ciprian Dascălu, de la BCR. „Nu ne așteptăm la reduceri ale dobânzii-cheie până undeva la mijlocul anului viitor“, adaugă economistul. Și explică: „În deciziile de politică monetară contează și mediul extern, și ce fac alții în regiune“.
Reperul la care se referă Dascălu e banca centrală a Poloniei. La Varșovia, primele tăieri de dobândă sunt așteptate în piață undeva în primul trimestru al anului viitor. „Desigur, există riscul să fie devansate, au alegeri către finalul acestui an“, precizează specialistul. În prezent, dobânda-cheie din România este 7%, iar în Polonia este 6,75%.
Economistul-șef al BCR atrage atenția și că există un decalaj de aproximativ două trimestre între începerea ciclurilor de reducere a ratelor dobânzii în Polonia și în România.
„Dacă Polonia începe reducerea dobânzii de politică monetară undeva la finalul anului sau în primul trimestru al anului viitor, în România ne așteptăm ca acest ciclu să înceapă undeva la finalul trimestrului II sau în trimestrul III al anului viitor“, calculează Ciprian Dascălu.
Valentin Tătaru, de la ING România, e doar ceva mai optimist. „Dacă ar fi strict după Banca Națională, ar reduce cât ar putea de rapid. Nu suntem numai noi, depinde și de ce fac băncile centrale din jur, Polonia, Cehia, Ungaria. În principiu, odată ce inflația vine sub 7%, adică sub dobânda de politică monetară, probabil că BNR va începe să coboare dobânda“, estimează Valentin Tătaru.
El apreciază prudența BNR în deciziile de politică monetară. „7% sigur că pare puțin față de 14-15%, de unde venim, dar nu e puțin în mod absolut și trebuie să fim răbdători cu trendul acesta dezinflaționist“, spune Tătaru.
El vede prima „tăiere“ a dobânzii-cheie în primul trimestru al anului următor, când inflația ar trebui să intre sub 7%. „Apoi, pe măsură ce dezinflația confirmă, am putea ajunge undeva spre 6% cu dobânda pe finalul anului următor.“
Acest articol a apărut în numărul 164 al revistei NewMoney
FOTO: Getty