Care sunt metodele care pot opri răspândirea în masă a variantei Delta, cea mai periculoasă mutație suferită de SARS-CoV-2

Mimi Noel 13/07/2021 | 10:24 Global
Care sunt metodele care pot opri răspândirea în masă a variantei Delta, cea mai periculoasă mutație suferită de SARS-CoV-2

Varianta Delta se dovedește până acum a fi cea mai periculoasă mutație suferită de virusul SARS-COV-2 – este cea mai tran­s­misibilă și probabil mai letală decât prece­dentele. Din fericire, vaccinurile omo­lo­gate până acum rămân eficiente și în cazul ei, ne asigură experții.

Mediul de afaceri din Anglia a anticipat cu nerăbdare ziua de 21 iunie – ziua libertății, când toate restricțiile impuse de contextul pandemic au fost ridicate. Numai că, pe 14 iunie, premierul britanic, Boris Johnson, a spulberat speranțele – trebuie să o lase mai moale cu relaxarea, pentru că, din păcate, numărul de infectări, spitalizări și cazuri ajunse la terapie intensivă a început din nou să crească.

Irlanda, Franța și Germania s-au aflat prin­tre țările care au adoptat măsuri mai restrictive pentru călătorii dinspre Marea Britanie, iar motivul a fost varianta Delta a virusului SARS-COV-2, despre care experții susțin că pare să fie mai transmisibilă la toate grupurile de vârstă, inclusiv copii.

Botezată B.1.617.2, varianta Delta a fost detectată prima dată în India în februarie, când a contribuit din plin la valul ucigaș de infectări din primăvara aceasta – peste un milion de decese din cauza COVID-19, potrivit estimărilor celor de la The Economist.

Cum s-a întâmplat și la începutul pandemiei, noua variantă a virusului a traversat rapid frontierele și a ajuns în mai bine de 70 de țări, potrivit datelor GISAID, o inițiativă de data-sharing în materie de sec­vențe de coronavirus și de gripă. O altă ob­servație – pare să se fi instalat predilect în locuri precum Canada, Indonezia, Pakistan, Portugalia și Rusia. Iar pentru că Ma­rea Britanie și-a închis gradual frontierele pentru călătorii din India chiar și după răs­pândirea noii variante, mutația s-a diseminat mai rapid decât s-ar fi întâmplat în cazul unei reacții mai prompte.

De ce este varianta Delta mai periculoasă

Asemenea variantei britanice (Alfa) care a precedat-o (descoperită prima dată în Kent), principalul motiv de îngrijorare este transmisibilitatea. În Regatul Unit, varianta Delta are deja o pondere de peste 90% din cazurile noi de infectare. Un studiu publicat în iunie de agenția gu­ver­namentală Public Health England (PHE) sugerează că varianta Delta se poate răspândi de 2,5 ori mai ușor decât virusul original SARS-COV-2. Este deja mult peste cât de rapid se răspân­dea varianta britanică (de 1,5 ori mai rapid decât originalul).

De fapt, Delta este probabil cea mai con­ta­gioasă mutație de până acum, mai conta­gi­oasă decât Gama (P.1), apărută prima dată în Brazilia, unde face încă ravagii, și decât Beta (B.1.351), care predomină în Africa de Sud. În fine, mai contagioasă și decât Epsilon (B.1.427-9), descoperită prima dată în America.

De parcă nu ar fi suficient de ne­liniștitor, pe lângă faptul că este mult mai conta­gi­oasă, Delta pare să declanșeze for­mele cele mai severe ale bolii, mai țin să no­teze cei de la The Economist.

Pe baza experimentelor de laborator, Cen­trul pentru Prevenirea și Controlul Boli­lor din SUA (CDC) suspectează că ambele probleme ridicate de Delta ar avea legătură cu faptul că mutația poate ocoli bariera de­fensivă a anticorpilor, indiferent dacă anticorpii au fost produși prin infectare anteri­oară sau prin vaccinare.

Potrivit PHE, riscul spitalizării în cazurile de infectare cu Delta este între 32% și 289% mai mare comparativ cu mutația Alfa. Impli­cit, vorbim deja de o variantă a virusului mult mai letală, notează și publicația brita­nică The Guardian.

Soluția: Vaccinarea în masă

Com­pa­­rativ cu tulpina Alfa, PHE sus­ține că este cu 64% mai probabil ca varianta Delta să se transmită în gospodării, că este cu 40% mai transmisibilă în aer liber și are mai multe șanse să afecteze persoanele mai tinere. Totuși, faptul că vaccinarea dă roade este încă un motiv de a urgenta administrarea de doze, mai ales în țările sărace.

Pro­tecția mai scăzută chiar și în cazul unor in­fectări anterioare este o veste neli­niș­titoare în cazul unor țări precum Afganistan, care anul trecut în vară avea aproape o treime din populație contami­nată. Spitalele afgane sunt deja depășite din cauza numă­rului mare de pacienți in­fectați cel mai pro­babil cu Delta.

Este, așadar, cu atât mai important de ur­gentat livrarea și vaccinarea a cât mai multe persoane. Fără o vaccinare în masă, este doar o chestiune de timp până când va apă­rea o mutație care va fi mult mai rezistentă la vaccinurile existente, avertisment pe care epidemiologii îl aduc insistent în prim-plan.

Pericolul unei „constelații de mutații“

Experții Organizației Mondiale a Sănătății avertizează în privința potențialelor mutații pe care SARS-COV-2 ar urma să le aibă.

  • Temeri. ­­Organizația Mondială a Sănătății (OMS) se arată în continuare îngrijorată de noua variantă Delta. În cadrul unei ședințe de informare din 22 iunie, epidemiologul Maria van Kerkhove a tras semnalul de alarmă – vaccinurile actuale ar putea fi într-o zi ineficiente împotriva unei „constelații de mutații“ care se întrevăd la orizont.
  • Cifre. ­­Potrivit datelor OMS, decesele cauzate de COVID-19 în întreaga lume au scă­zut constant de la începutul acestui an – 95 de țări au raportat puțin peste 7.500 de decese în ultima săptămână din luna mai, față de aproape 50.000 în prima săptămână a anului.
  • Teorii. ­­Sunt voci care susțin că este puțin probabil ca variantele să prezinte un risc semnificativ diferit în comparație cu origina­lul în cazul persoanelor cu imunitate naturală – rezistența se bazează în principal pe celu­lele T, care s-au dovedit că recunosc și atacă variante ale virusului care sunt până la 80% diferite. Mutațiile suferite de SARS-COV-2 sunt cel mult 0,3% diferite de cele originale și, prin urmare, celulele T le-ar recunoaște cu ușurință.

Acest articol a apărut în numărul 119 al Revistei NewMoney

FOTO: Getty

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.