OMS: Varianta Delta a SARS-COV2 este pe cale să devină dominantă la nivel global

Varianta Delta a coronavirsului SARS-CoV-2, detectată prima dată în India şi prezentă la ora actuală în cel puţin 70 de ţări, este pe cale să devină dominantă în lume din cauza capacităţii ei sporite de transmitere, a avertizat vineri directoarea pentru cercetare ştiinţifică a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Soumya Swaminathan.

Varianta indiană a coronavirusului (denumită de OMS varianta Delta) este cu circa 60% mai transmisibilă decât varianta Alfa (varianta britanică), care la rândul ei este cu circa 50% mai transmisibilă decât tulpina originală.

Potrivit Public Health England (PHE), circa 99% dintre cazurile de Covid-19 înregistrate în prezent în Marea Britanie corespund variantei Delta, care în această ţară a luat locul ca variantă dominantă variantei Alfa, cea care a provocat ultimul val epidemic, potrivit agenţiilor Reuters, EFE și Agerpres.

În Germania deocamdată numai circa 6% din cazurile de Covid-19 sunt cu varianta Delta, dar directorul Institutului german de boli infecţioase Robert Koch, Lothar Wieler, a declarat vineri că „întrebarea nu este ‘dacă’, ci ‘când’” ea va deveni dominantă de asemenea în această ţară, lucru care în opinia lui s-ar putea întâmpla până la toamnă.

Experţii OMS consideră că evoluţia pandemiei încă este foarte dinamică, din cauza diferitelor variante aflate în circulaţie, şi este nevoie de mai multe cercetări asupra vaccinurilor folosite pentru a determina eficacitatea lor faţă de această evoluţie a coronavirusului SARS-CoV-2.

OMS atrage atenţia în acest timp că relaxarea restricţiilor antiepidemice sau declararea prematură a unei victorii împotriva pandemiei riscă să contribuie la răspândirea şi mai accentuată a variantei indiene.

Cât de periculoasă este varianta Delta?

Medicul epidemiolog Adrian Marinescu, de la Institutul Matei Balș din București, spune că această variantă poate fi o amenințare, pentru că se poate răspândi la fel ca celelalte variante.

„În România, erau vreo 26 de cazuri, dar acest lucru nu e relevant. Dacă ne aducem aminte, și în Marea Britanie a fost un decalaj. Din momentul în care a apărut în regiunea mamă, este un interval de timp până când ajunge mai departe. Mai ales că în condițiile actuale sunt niște filtre destul de clare. Este exact cum s-a întâmplat când a plecat din China. Poate fi un decalaj și din India”, a spus Adrian Marinescu.

Varianta Delta ne poate aduce un val patru în toamnă, cu toate că acum România are în jur de 100 de cazuri de infectări. „Ne aducem aminte de valul trei din Marea Britanie. Un al patrulea în toamnă poate pleca de aici, de la varianta indiană”, a mai spus medicul, potrivit europalibera.org.

Simptome alarmante

Deficiențe de auz, tulburări gastrice severe și cheaguri de sânge care duc la cangrenă, simptome care nu au fost observate în mod obișnuit la pacienții COVID, au fost legate de medicii din India de așa-numita variantă Delta, sau varianta indiană a SARS-CoV2. În Anglia și Scoția, primele dovezi sugerează că tulpina – care a devenit dominantă acolo – prezintă un risc mai mare de spitalizare.

Varianta Delta, cunoscută și sub denumirea de B.1.617.2, s-a răspândit în peste 60 de țări în ultimele șase luni și a declanșat restricții de călătorie din Australia până în SUA.

Durerea de stomac, greața, vărsăturile, pierderea poftei de mâncare, pierderea auzului și durerile articulare se numără printre afecțiunile cu care se confruntă pacienții COViD, arată datele a șase medici care tratează pacienți din India. Variantele Beta și Gamma – detectate pentru prima dată în Africa de Sud și, respectiv, în Brazilia – nu au provocat aproape deloc simptome neobișnuite, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din New South Wales luna trecută.

Unii pacienți infectați cu varianta Delta dezvoltă microtromboze, mici cheaguri de sânge, atât de grave încât au dus la moartea țesuturilor afectate și la dezvoltarea cangrenei, a spus Ganesh Manudhane, cardiolog din Mumbai, care a tratat opt pacienți cu complicații trombotice la spitalul Seven Hills în ultimele două luni. Două dintre ele au dus la amputarea unor degete și a unui picior.

Varianta Delta a coronavirusului SARS-CoV2, mai contagioasă, reprezintă aproape 90% dintre noile cazuri de COVID-19 înregistrate la Moscova, a anunţat vineri primarul capitalei ruse, Serghei Sobianin, explicând virulenţa valului epidemic actual. „Conform celor mai recente date pe care le-am obţinut, 89,3% dintre pacienţi sunt infectaţi cu o mutaţie a coronavirsului, numită Delta, varianta indiană. Şi este mai agresivă, se răspândeşte mai rapid„, a declarat Serghei Sobianin pentru canalul de televiziune Pervi Kanal, potrivit AFP și Agerpres.

Cum reacţionează corpul la mutaţii?

În mod normal, organismul uman este în măsură să se apare de viruşi. Produce anticorpi, care îl protejează şi îl imunizează faţă de atacurile care l-ar putea îmbolnăvi. Dar atunci când viruşii suferă deja mutaţii şi anticorpii formaţi sunt programaţi să acţioneze faţă de varianta iniţială a bolii, atunci puterea acestor anticorpi este diminuată.

Aşa se explică şi răcelile uşoare. Corpul şi-a format deja la prima îmbolnăvire anticorpii necesari, dar nu dispune de apărarea completă în faţa noii variante de agenţi patogeni, transmite dw.com.

Nu sunt motive să ne panicăm, pentru că prin mutaţie agentul patogen nu devine automat mai periculos. Anumite mutaţii pot slăbi chiar forţa virusului.

Cum apar mutaţiile?

Atunci când organismul dezvoltă anticorpi şi împiedică astfel izbucnirea unei afecţiuni, virusul trebuie să îşi schimbe anvelopa de la exterior pentru a nu fi identificat de anticorpi şi sistemul imunitar. Pentru a supravieţui, virusul trebuie deci să îşi modifice proteinele de la exterior şi să dezvolte noi tulpini.

Pentru a se înmulţi, viruşii au nevoie de o celulă gazdă. Atunci când cuceresc o asemenea celulă, transmit din nucleul lor informaţiile genetice către celula gazdă. Aşa se reproduc în celulele noi milioane de copii ale virusului. Dar, în fiecare proces de reproducţie apar uşoare erori în procesul de transmitere şi aceste greşeli modifică şi codul genetic al virusului, care suferă astfel o mutaţie.

De ce transmite mai repede noua variantă?

Virusul principal al pandemiei actuale SARS-CoV-2  este, precum majoritatea coronavirusurilor, un virus RNA cu o rată lunară de mutaţie.

Aceste variante diferite explică şi de ce un agent patogen poate provoca infecţii mai grave sau mai uşoare în alte regiuni de pe glob şi de ce formele bolii diferă de la o persoană la alta.

Noua variantă descoperită în Marea Britanie a suferit mai multe mutaţii în proteina matricială, prin modificări la nivel genetic, lipsesc doi amino-acizi, ceea ce explică răspândirea mai rapidă a virusului.