Jensen Huang, co-fondator și CEO Nvidia a construit o companie de 1.000 de miliarde de do­lari. De ce spune că nu ar repeta experiența

Jensen Huang, chief executive officer (CEO) al celei mai de succes corporații a anului, Nvidia, susține că a construit o companie de 1.000 de miliarde de do­lari, dar nu ar repeta experiența. Și are și o teorie de­spre superputerea antreprenorilor – în cazul său, să ignori –, scrie The Wall Street Journal.

Când s-a așezat într-un separeu al restaurantului Denny’s și a început să contureze afacerea care avea să-i schimbe viața, Jensen Huang nu știa – evident – că start-upul său va ajunge într-o zi să valoreze 1.000 de miliarde de dolari. De fapt, singurul director exe­cutiv din istoria producătorului de cipuri Nvidia nici nu știa prea multe despre businessul în care se băga. Frumusețea este că, dacă ar fi știut acum trei decenii ceea ce știe astăzi, nicio­dată nu ar fi înființat una dintre cele mai valoroase com­panii din lume.

„Motivul este foarte simplu“, măr­tu­risea Huang recent. „Construirea Nvidia s-a dovedit a fi de un milion de ori mai dificilă decât mă așteptam.“

Iar Nvidia a fost marele câștigător al pieței de capital din 2023, când a depășit va­loarea de 1.000 de miliarde de dolari. Performanță ce ar fi părut imposibilă acum 30 de ani și destul de im­probabilă chiar și acum un an, înainte ca boomul sectorului inteligenței artificiale să urce capitalizarea companiei peste va­loarea combinată a altor trei corporații cu aceeași inițială – Netflix, Nike și Novo Nordisk.

Angelo Zino, analist de acțiuni la CFRA, declara toamna trecută pentru Yahoo Finance Live că Nvidia va fi „cea mai importantă companie pentru civilizație“ în următorii cinci până la zece ani, deoarece fiecare companie va depinde direct sau indirect de produ­că­torul de cipuri.

Iar Daniel Ives, analist la Wedbush Securities, remarca într-un tweet: „Peste sectorul de tehnologie va veni un val de investiții fără precedent din 1995 încoace. Nvidia se află în prima linie și este cel mai bun baro­metru al investițiilor reale. Acesta NU este un zvon, ci investiții uluitoare care se fac ACUM“, cita Business Insider.

Fără bis

Întrebarea multora este de ce nu ar repeta experiența? „Dacă ai realiza durerea și suferința și cât de vulnerabil te vei simți, provocările pe care le vei îndura, jena și rușinea și lista tuturor lucrurilor care merg greșit, niciun om normal la cap nu ar mai face-o încă o dată“, a explicat Jensen Huang, citat de The Wall Street Journal.

Sinceritatea unuia dintre cei mai vechi executivi din industria IT nu a fost doar revelatoare. Comentariile lui Huang oferă și prilejul rar de a privi în mintea unuia dintre cei mai de succes antreprenori ai generației sale, care a luat o idee venită în timpul unui mic-dejun și a transformat-o într-o companie uriașă.

Pe parcursul întregii călătorii începute la acel moment, Huang a învățat o lecție importantă și contrain­tuitivă. Toți cei din Silicon Valley știu că trebuie să fie rezis­tenți. Ei bine, Huang a aflat că de mare ajutor este să și ignori. „Cred că asta este genul de superputere a unui antreprenor“, a spus el. „Mulți nu știu cât de greu este. Și se gândesc, de fapt, cât de greu poate fi? La fel și eu, îmi păcălesc creierul în fiecare zi cu întrebarea «cât de greu poate fi?».“

Ei bine, al naibii de greu, s-a dovedit. Evident că nu știa că planul de afaceri inițial nu avea nicio șansă de succes. Nu știa de câte ori va eșua. Și nu știa cât de mult nu știa. Și chiar dacă miliardarul de 60 de ani spu­ne că nu ar face-o din nou, nu înseamnă că le spune și altora să nu o facă. Dimpotrivă – îi încurajează să-și asume dificultățile construirii unei companii.

O parte din aceste comentarii Huang le-a exprimat într-un interviu acordat recent unui podcast de teh­no­logie, „Acquired“, găzduit de Ben Gilbert și David Ro­senthal, extrem de buni cunoscători ai companiei, ține să remarce The Wall Street Journal. După lansarea a trei episoade de analiză în profunzime, inclusiv despre strategia companiei, cei doi au fost invitați la se­diul acesteia pentru un interviu cu CEO-ul însuși (însă Huang a refuzat să comenteze și pentru cei de la The Wall Street Journal).

Începuturile

Huang conduce compania de când pă­rul său argintiu avea culoarea jachetei negre de piele pe care o poartă mai mereu, comentează The Wall Street Journal. Chiar și după trei decenii în funcție, Huang rămâne implicat activ la Nvidia. Îi coordonează pe cei 50 de manageri care îi raportează direct și par­ticipă la ședințele de produs cu angajați mai tineri, unii dintre ei nefiind nici născuți când s-a înființat compania. Nu a existat niciodată o afacere atât de va­loroasă despre care oamenii să știe atât de puțin. Cu toate acestea, consideră cei doi realizatori ai podcastului „Acquired“, care au studiat succesul obținut de Nvidia, o sin­gură persoană poate primi toate aplauzele. „Această companie este Huang“, spune David Rosenthal. „Face totul, mai puțin să măture podele și… poate chiar mă­tură și podelele.“

Așa se face că, atunci când Gilbert și Rosenthal au ajuns la ultima întrebare, au fost foarte curioși – dacă ar avea astăzi 30 de ani și ar sta din nou la Denny’s, ce fel de companie ar începe? Huang a fost clar – nu ar mai porni nicio afacere. Răspunsul său capătă sens când începe să depene anii grei de dinaintea anului sen­zațional pe care l-a încheiat.

Astăzi avem doar cinci companii americane evaluate la cel puțin 1.000 de miliarde de dolari. Prețurile ac­țiunilor Apple, Microsoft și Alphabet nu au avut niciodată o variație 85% între maxim și minim (doar Amazon a avut o astfel de scădere). Ei bine, Nvidia a trecut prin două astfel de fluctuații majore. Acele momente chinuitoare din 2002 și din 2008 par acum atât de neînsemnate – abia le poți distinge pe diagrama is­­torică a acțiunilor Nvidia. Doar că nu se simțeau așa în acel moment. Iar Huang a avut parte de un memento al acelor doi ani dureroși chiar recent, în 2022, când compania pierdea jumătate din valoarea sa.

Cel mai bun an

După o performanță modestă în 2022, afacerea Nvidia a explodat în 2023. Și asta, da­to­rită cererii fără precedent de procesoare grafice (GPU – graphics processing unit), cipurile avansate pe care se dezvoltă inteligența artificială. Iar compania lui Huang controlează oferta. Modelele de inteligență ar­ti­ficială necesită zeci de mii de unități de procesare gra­fică. Acestea pot gestiona simultan o mulțime de sar­cini de calcul și sunt realizate în mare parte de Nvi­­dia, dat fiind că Huang a investit în procesoarele gra­fice cu mult înainte de a exista o piață înfloritoare pentru ele.

Rolul central deținut de Nvidia în noua economie, în care vedeta este mai nou inteligența artificială, este motivul pentru care valoarea companiei s-a triplat. Creș­­te­rea ei a fost în 2023 cea mai mare din indicele S&P 500. În plus, Nvidia a bifat cea mai bună perfor­manță anuală raportată la cele mai performante ac­ți­uni din ultimul deceniu.

Devenită favorita Wall Streetului, a avut încă un trimestru de senzație la final de 2023, depășind cu mult așteptările trimestriale – venituri de 13,5 miliarde de do­lari (substanțial mai mult decât cele 11,2 miliarde de dolari pe care analiștii de pe Wall Street le esti­ma­seră) –, în contextul unei creșteri fulminante pentru cipurile sale care alimentează sistemele de inteligență artificială. Implicit, performanța a determinat și o eva­luare solidă a acțiunilor sale – creșterea cu 88% mai mare decât în trimestrul anterior și cu 101% față de acum un an, notau în decembrie Business Insider și The Guar­dian. Toate acestea fac cu atât mai interesante comentariile recente ale unuia dintre cei mai bogați oameni ai lumii.

În 2023, Huang a avut un an mai bun decât oricine, la concurență poate doar cu cântăreața Taylor Swift. Averea personală i-a sporit cu 200%, la 42 de miliarde de dolari, potrivit Indicelui Miliardarilor Bloomberg, ceea ce-l plasează pe Huang pe locul 29 în rândul celor mai bogați oameni din lume. Dar chiar și în culmea succesului companiei pe care a fondat-o alături de Chris Malachowsky și de Curtis Priem, rămâne bântuit de perspectiva eșecului. Conform revistei The New Yorker, deviza neoficială a corporației a rămas cea din primii ani ai start-upului: „Compania noastră este la 30 de zile distanță de faliment“.

Numai că, azi, Nvidia valorează mai mult decât toți giganții americani de cipuri la un loc, iar roboții ar trebui să distrugă omenirea pentru ca businessul lui Huang să dea faliment într-o lună. Și totuși, antrepre­norul este încă con­dus de această teamă. „Întotdea­una ești pe drumul că­tre faliment“, declara recent în fața studenților de la Co­lumbia Business School. „Dacă nu internalizezi acest sentiment, chiar vei da faliment.“ De altfel, momentele când compania sa era aproape la pământ au rămas întipărite adânc în memoria lui Huang, permanent ca logoul Nvidia pe care și l-a tatuat pe braț.

Secretul succesului

Atunci când cel mai valoros producător de cipuri din lume a fost fondat în 1993 de Jensen Huang, Chris Malachowsky și Curtis Priem, singurii care le acordau atenție erau chelnerii de la re­staurantul Denny’s din San Jose (California). Nu bănuia nimeni la acel moment, în acea încăpere, că acei trei clienți leneși care beau cam prea multă cafea pu­neau bazele unei companii revoluționare. Când Huang le spunea oamenilor că produce plăci grafice pentru jocuri video, inclusiv mama lui îl îndemna să-și găsească un loc de muncă adevărat.

Secretul succesului înregistrat de Nvidia nu a fost le­gat neapărat de persoanele implicate sau de indus­tria pe care acestea au decis să o cucerească, ci de struc­tura neobișnuită și informală aleasă. Huang a fost întotdea­una la cârmă, iar Malachowsky și Priem erau cei care îi raportau, dar au făcut o înțelegere ca fiecare să aibă autoritate completă în propria „grădină“ (zona de com­petență). „Discutam sau ne certam cu privire la deciziile fie­că­ruia, dar ne conformam deciziei finale a celui care cunoștea mai bine zona discu­ției“, povestește Priem.

„Decizia punea capăt oricărui dezacord și devenea di­recția pe care o urmam.“

În baza împărțirii inițiale a rolurilor, Huang era res­ponsabil de operațiuni și de găsirea partenerilor pentru fabricarea cipurilor. Era o povară imensă pentru o sin­gură persoană, lucru de care Priem și-a dat seama când, la un moment dat, i-a spus lui Huang ce credea el că ar trebui să facă. „Și s-a descărcat, spunându-mi toate responsabilitățile pe care le avea și toate lucrurile cu care se confrunta“, continuă Priem, mărturisind că a fost șocat – Huang ținuse pentru el toate presiu­nile jobului asumat. „A fost un moment de tipul «O, Doamne!» și am înțeles cât de singur era în rolul său“, a continuat Priem.

Contraintuitiv poate, nici actuala valoare de piață de 1.000 de miliarde de dolari nu i-a ușurat munca lui Huang. Pe de o parte, compania trebuie să navigheze printre reglementările stricte ale Statelor Unite ale Americii care caută să frâneze accesul Chinei la cipuri puternice.

Nvidia a anunțat că restricțiile de export la pachet cu impactul războiului din Ucraina i-au șters aproximativ 400 de mi­lioane de dolari din vânzările din trimestrul al trei­lea al anului 2023 (echivalentul a 6% din veniturile anuale). De ase­menea, trebuie să facă față concurenței tot mai mari din partea rivalilor de acasă dornici să pună ca­păt hegemoniei Nvidia (avantajul companiei lui Huang vine azi de la software-ul inteligent care facilitează antrenarea modelelor pe GPU-urile sale. Producătorii de cipuri rivali din Statele Unite și din Marea Britanie nu dispun de un software echivalent și sunt practic ex­cluși de pe piața inteligen­ței arti­fi­ciale).

Dar evident că a fost mult mai dificil când Nvidia nu avea succes. După ce compania a lansat primul său pro­­dus – o placă grafică de calitate slabă –, Huang a con­cediat jumătate din echipă. Rămas fără bani, aproape de pragul falimentului, a pariat pe cipul din 1997, care a salvat businessul. În deceniul ce a urmat listării din 1999, Nvidia a mai avut două șocuri – în timpul prăbu­șirii dot-com și al crizei financiare globale.

Și chiar și când piețele creșteau, Nvidia tot nu urca. Între 2008 și 2013, când S&P 500 a crescut cu 25%, Nvi­dia scădea cu 50%. Întreaga companie valora mai puțin decât cele șase miliarde de dolari pe care Huang le-a câștigat personal într-o singură zi de tranzac­țio­nare în 2023, de exemplu.

Și Nvidia stagna. Fondatorul ei s-a gândit să in­ves­tească într-o nouă platformă, dedicată calculului acce­lerat și care urma să le permită dezvoltatorilor să facă ce vor cu GPU-urile. Wall Street s-a arătat sceptic față de viziunea lui Huang. A existat însă un grup de oa­meni care au devenit atenți – cercetătorii din domeniul inteligenței artificiale. Odată ce au început să folo­sească cipurile Nvidia pentru antrenarea rețelelor neu­rale, au realizat potențialul transformator al instrumentelor lui Huang.

Iar descoperirile inițiale în zona de deep learning l-au determinat pe Huang să mai facă o mutare provocatoare – în 2012, Nvidia începea munca la sistemul care avea să devină primul său supercomputer AI. Huang l-a livrat patru ani mai târziu către OpenAI, ale cărei echipe de cercetare au folosit GPU-urile Nvidia pentru a instrui ChatGPT, devenit cea mai populară aplicație din istoria tehnologiei după lansarea din 2022. A fost anul în care cipurile Nvidia au ajuns unel­tele esențiale în noua „goană după aur“.

Cum și-a creat Nvidia acest avantaj? Spre deosebire de unii dintre rivali, precum Intel, Micron Technologies și Advanced Micro Devices (AMD), Nvidia a di­rec­ționat o mare parte din investiții și eforturile de cer­cetare și dezvoltare (R&D) către cipuri ce pot alimenta sistemele de inteligență artificială, în loc să se con­centreze exclusiv pe a câștiga cotă de piață în zone consacrate, precum centrele de date.

Sistemele de inteligență artificială generativă nece­sită o putere computațională enormă, care la rândul său solicită cipuri specializate capabile să efectueze sarcini și calcule specifice. „O nouă eră a calculului a în­ceput. Companiile din întreaga lume trec de la calculul general la calculul accelerat și la inteligența artifi­cială generativă“, anunța răspicat anul trecut Huang.

Astăzi sunt tineri antreprenori care stau în propriul lor restaurant Denny’s metaforic, visând să constru­iască firme, dar fără a anticipa cât de dificil va fi. Și chiar așa, cât de dificil ar putea fi?!

Goana

Explozia tehnolo­giilor de inteligență artificială a transformat Nvidia într-unul dintre cei mai valo­roși designeri de semi­conductori din lume.

• NOUA ECONOMIE. Ceea ce a permis domeniului să facă noi progrese im­pre­sionante ține tot de creșterea puterii com­putaționale. Învățarea auto­mată folosește mi­crocipuri grafice (GPU), dez­voltate pentru jo­cu­rile video de com­panii precum Nvidia. Importantă nu este doar pu­te­rea de pro­cesare, ci mai ales capacitatea de a face nume­roase cal­cule în paralel, exact cum este nevoie pen­tru rețelele neu­rale. Din 2010, plă­cile grafice s-au dez­voltat într-un ritm uluitor.
• PARIU PE CERCETARE. După suma totală direc­țio­nată către cercetare și dez­vol­tare, producă­torul american de cipuri Intel este cel mai mare investitor din lume în cercetare, unde în 2023 a alocat 16,5 miliarde de dolari. Spre com­parație, Nvidia a investit în același an 7,3 miliarde de dolari.

Acest articol a apărut în numărul 178 al revistei NewMoney

FOTO: Getty