Zboruri low-cost, analiză: când devin companiile aeriene în plină ascensiune victimele propriului succes

Andreea Neferu 09/10/2017 | 11:51 Special
Zboruri low-cost, analiză: când devin companiile aeriene în plină ascensiune victimele propriului succes

Acest articol apare în numărul 25 (9-22 octombrie) al revistei NewMoney

Se spune că the sky is the limit cerul este limita. În aviație, parcă mai mult decât oriunde. Dar pot fi scăpate de sub control creșterile accelerate pe o piață a transportului aerian în care cuvântul de ordine este expansiunea?

Chiar în secunda în care citiți acest început de pro­­poziție, între 13.000 și 16.000 de aeronave se află pe culoarele de zbor internaționale, potrivit platformei online ce monitorizează zborurile comerciale din întreaga lume FlightRadar24.com, citată de publicația britanică The Telegraph. Cu alte cu­­vinte, cel puțin două milioane de oameni (dacă se ia în calcul o medie de 150 de locuri ocupate în fie­­ca­­re avion) se află „în aer“ în fiecare clipă a zilei, în drum de la o des­­­ti­nație la alta. Așadar, nu e de mirare că orice per­tur­bare sau modificare a programelor de zbor ale linii­lor aeriene declan­­șea­­ză efecte în lanț.

CONSEMNAȚI LA SOL. Iar în Europa, ultimele luni au dat peste cap planurile de călătorie a sute de mii de oameni (inclusiv români). „Pe mine m-a «lovit» cu Palermo, aveam rezervare la începutul lui noiembrie. Până la urmă am cerut banii înapoi și am cumpărat alte bilete, evident mai scumpe“, măr­­turisește pe un forum online un pasager ro­­mân a cărui cursă aeriană București–Palermo a fost inclusă pe lunga listă de zboruri anulate recent de operatorul low-cost irlandez Ryanair. Cele peste 20.000 de zboruri care dispar în perioada septembrie 2017-martie 2018 din programul de zbor al irlandezilor sunt însă doar partea mai vizibilă a aisbergului care a pus în cumpănă aviația de pe Bătrânul Continent anul acesta.

Tot în septembrie, și compania aeriană low-cost Air Berlin, intrată în insolvență în vara acestui an, a anulat fără un anunț prealabil 100 de zboruri, după ce mai mulți piloți s-au „îmbolnăvit“ subit. Iar veștile mai puțin bune au culminat la început de octombrie, când operatorul britanic low-cost Monarch Airlines și-a suspendat operațiunile, lăsând 110.000 de pasa­geri blocați în străinătate și anulând peste 300.000 de zboruri deja rezervate de clienți. Și, pentru a închide cercul turbulențelor din lumea aviației europene, să amintim că operatorul italian de linie Alitalia se află la un pas de faliment. Și se întâmplă pentru a doua oară în ultimul deceniu. În paranteză spus, irlandezii de la Ryanair s-au retras din cursa pentru achiziția și revitalizarea companiei din Peninsulă, motivând că vor să se concentreze pe rezolvarea situației zborurilor anulate recent.

E drept, fiecare dintre acești operatori s-au confruntat cu „dificultăți de zbor“ din motive diferite. În cazul Ryanair, a fost vorba de o harababură în pla­ni­ficarea zilelor libere ale piloților, care i-a determinat pe irlandezi să anuleze zboruri și să spună că își do­resc un business care să „crească mai lent“. În ca­­zul celorlalți operatori, și-au spus însă cuvântul con­curența acerbă din piață și problemele financiare.

TRIFOIUL IRLANDEZ. Pentru că trăim într-o lume în care distanța nu mai este de multă vreme o ba­­ri­­eră, toți acești operatori – cu excepția Mo­­narch Airlines – au avut de-a face cu piața româ­­neas­­că. Dar în timp ce Ryanair vede în piața locală un pilon major de creștere în Europa Centrală și de Est și continuă să deschidă rute din și înspre țara noastră, Alitalia și Air Berlin și-au făcut anul acesta exitul complet din România. Așadar, orice tur­­bu­­len­­ță se simte și la Otopeni, la Cluj, la Timișoara sau la Iași. Iar România nu mai este de ceva timp o piață de ocolit pentru marii operatori aerieni, având în vedere că anul trecut numărul de pasageri care au tranzitat aeroporturile locale s-a ridicat la 16,4 milioane, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. Cifrele companiei de cercetare Euromonitor International arată că piața de transport aerian a ajuns anul trecut la 6,4 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro), iar în 2017 va crește la aproximativ 7,4 miliarde de lei (1,6 mi­­liarde de euro).

Înapoi la bordul Ryanair, situația cu care s-a confruntat operatorul irlandez demonstrează că expansiunea agresivă poate ajunge o piatră de moară în strategia de business a marilor linii aeriene. Compania, care operează curse și pe plan local și care esti­mează pentru anul acesta peste două milioane de pasa­geri din și înspre România, a avut o creștere ac­­ce­lerată în ultimii ani, culminând în 2016 cu dobo­­râ­­rea unui nou record, când a devenit cea mai mare linie europeană din punct de vedere al numărului de pa­sa­geri transportați.

Cu 117 milioane de călători în 2016, în creș­­te­­re cu 15% față de anul anterior, linia aeriană ir­­lan­­deză a reușit să devanseze anul trecut operatorul german Lufthansa – din care fac parte și Austrian Airlines, Swiss și low-costul Eurowings –, care a marcat un modest avans de doar 1,8% al nu­­mărului de călători, până la puțin sub 110 mili­­oane de pasageri. Ryanair și-a jucat asul din mâ­­necă lansând periodic promoții cu zboruri chiar și la 2-3 euro, însă avansul exploziv din ultimii ani a adus cu sine și un revers al medaliei.Pe o piață a aviației comerciale în continuă expansiune, numărul piloților disponibili nu reușește să țină pasul cu cererea din ce în ce mai mare. „Există un deficit de piloți, iar cererea de zboruri este în creș­tere. Multe linii aeriene care se extind trec printr-o situație similară“, spune Thomas Jaeger, CEO al companiei elvețiene ch-aviation, furnizor de informații în domeniul aviației, într-o discuție cu NewMoney.

Statisticile unuia dintre cei mai importanți pro­­du­­că­­tori de aeronave comerciale, Boeing, nu fac decât să confirme oferta insuficientă de piloți disponibili pe piață: pentru a satisface cererea explozivă și ape­­ti­­tul tot mai mare al oamenilor pentru călă­­toriile cu avionul, peste 600.000 de noi piloți ar trebui să intre în piața mondială a muncii până în 2035. Pentru a avea o imagine și mai clară asupra „foamei“ de zbor, să mai amintim că Aso­­ciația Internațională de Transport Aerian (IATA) estimează că 7,2 miliarde de pasa­geri vor călători cu avionul în 2035, aproape dublu față de anul trecut.

Cum poate fi această cerere tot mai mare aco­­pe­­ri­­tă dacă numărul de piloți nu va ține pasul? Altfel spus, poate fi scăpată de sub control o creștere agre­­si­­vă și accelerată? „Teoretic, problema prin care tre­­­ce Ryanair ar putea să fie întâmpinată și de alte linii aeriene care se extind“, explică Thomas Jaeger.

O NOUĂ ALTITUDINE. România – o piață care a ajuns anul trecut la un număr-record de pasageri, 16,4 milioane de persoane, adică aproape dublu față de acum un deceniu –, își are rolul ei în extinderea multor linii aeriene europene, în special low-cost. Practic, fiecare român a călătorit anul trecut cu avio­nul în medie de 0,8 ori, potrivit calculelor NewMoney pe baza datelor de la agenția europeană de statistică Eurostat. O cifră care face cu ochiul operatorilor aerieni și care demonstrează cât de promi­­ță­­toa­­re este piața românească când vine vorba de transport aerian, mai ales că indicatorul este încă mult sub cel raportat de alte țări din UE.

Iar cei care au reușit să cucerească în ultimii ani mai multe piețe europene și să se impună la vârful clasamentelor sunt tocmai operatorii low-cost. „Exis­­tă mai multe țări în Europa în care un operator low-cost este lider de piață, printre care Spania, Italia, Polonia, Irlanda (Ryanair) și Norvegia (Norwegian Air). Wizz Air este numărul unu și în Ungaria, Bulgaria și România“, detaliază Jonathan Wober, chief financial analyst în cadul CAPA – Centre for Avia­­tion, companie care oferă consultanță în domeniul aviației. Cu toate acestea, România a devenit în ultimii ani o piață atipică, în care trei jucători low-cost – Wizz Air, Blue Air și Ryanair – au fiecare o cotă de peste 10%, situație nemaiîntâlnită în țările din Europa Centrală și de Est, potrivit ch-aviation.

„Liniile aeriene low-cost au avut succes pe piața românească datorită prețurilor accesibile, a extinderii continue a numărului de rute (interne și externe), a marketingului puternic, dar și a strategiilor eficiente de a urmări nevoile diasporei românești și de a deservi în același timp destinații turistice populare“, potrivit unei analize a companiei de cercetare Euromonitor International, transmisă către NewMoney. Alți factori care au sprijinit avansul companiilor low-cost sunt lucrările de modernizare a aeroporturilor regionale din România, dar și contextul macroeconomic favorabil. Dincolo de operatorii low-cost, ape­­ti­­tul tot mai mare pentru călă­torii al românilor a atras din ce în ce mai multe companii aeriene pe ae­­roporturile locale, inclusiv pe canadienii de la Air Canada. Impulsionați și de ridicarea vizelor pentru români, de anul viitor vor introduce zbo­­ruri din București către Montréal și Toronto. Acestea vor fi primele zboruri transatlantice operate direct din România, după ce Tarom le-a în­­trerupt în 2003.

FILM DERULAT ÎN TIMP. Pe de altă parte, România nu a fost tot timpul un El Dorado al transportului ae­­rian. Imediat după intrarea în UE, mai mulți operatori low-cost au luat cu asalt piața ro­­mânească, în plin boom economic, însă nu au re­­u­­șit la acea vreme să se impună, așa cum o fă­­cu­­se­­ră în vestul Europei. Venirea crizei nu a fă­­cut altceva decât să pună bețe în roate operatorilor sosiți să cucerească România cu tarife mai mici.

Wizz Air, easyJet, Germanwings și Ryanair au pus România pe harta destinațiilor lor încă de acum 9-10 ani, însă nu toți au reușit să pună stăpânire pe piața locală imediat – între timp, easyJet a ieșit complet din România, iar Germanwings (acum Eurowings) are o prezență marginală. Să mai amintim și că în plin debut al crizei, în 2009, mai mulți operatori low-cost care aveau curse și în România, italienii de la MyAir și slovacii de la SkyEurope, au intrat în faliment, făcând loc altor companii în preferințele de zbor ale românilor.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close