VIDEO Cum arată și cum funcționează SuDorel, robotul care sudează cot la cot cu muncitorii

Lipsa de personal calificat îi face pe unii antreprenori să se gândească la alternative outside the box pentru a ocupa posturile rămase libere. Cum ar fi, de exemplu, roboții. Dar ce știu ei să facă?

Acest articol a apărut în numărul 65 (13 – 26 mai 2019) al revistei NewMoney

Când Unimate a început să lucreze, nimeni nu s-a alarmat că roboții ar putea ajunge să fure locurile de muncă. Se în­tâmpla în 1961, pe linia de asamblare de la General Motors, era primul robot industrial din lume și avea o sarcină simplă, de a transporta piesele turnate din linia de asamblare, pentru a fi sudate pe ca­roserii auto. Odată cu explozia industriei constructoare de mașini din anii ’70, tot mai mulți producători au început să adopte soluțiile roboti­zate pentru a crește producția. Treptat, roboții au migrat și către alte industrii.

În 2008, avea să apară un nou concept de robot – cel colaborativ, capabil să lucreze cot la cot cu oamenii. Pio­nierul a fost UR5, un braț robotic dezvoltat de Universal Robots și adoptat de Linatex, producător danez de mase plastice și cau­ciuc de uz industrial. Sarcina lui era de a automatiza operarea unei mașini-unelte cu co­man­dă numerică.

Aproape un deceniu mai târziu – de data aceasta, în România –, a apărut Cobotware, un startup tehnologic speciali­zat în integrarea roboților colaborativi. Și cum industria românească trece prin­tr-o accentuată lipsă de personal, Cobotware nu are altceva de făcut decât să-i con­vingă pe antreprenori că „angajarea“ unui robot este mai eficientă decât a califica sau a aduce forță de muncă din afara Uniunii Europene.

ALTERNATIVA MECANIZATĂ. De meserie inginer mecanic, cu o experiență de 15 ani în proiectare și în studiul proceselor robo­ti­zate, Adrian Dumitrașcu a decis în urmă cu aproape doi ani să investească într-o companie care să integreze roboți capabili să lucreze alături de oameni în procesele de producție. Așa a apărut, în 2017, Cobotware. „Am început cu roboții colaborativi pentru că mi s-au părut foarte ușor de programat și de pus în funcțiune“, explică antreprenorul, care s-a orientat pentru înce­put spre dezvoltarea de sudori robotizați.

Rezultatul a fost SuDorel, un robot colaborativ care poate înlocui un sudor ca­li­ficat în mai multe situații, în special în domeniile auto, petrol și gaze sau în pro­ducție de confecții metalice. Are totuși și limite. Nu poate suda pe suprafețe foarte mari, brațul robotic fiind de 1,3 metri. Pentru că lucrează alături de oameni și nu este izolat ca un robot industrial, SuDorel dispune de o serie de senzori care îl fac să se oprească dacă, accidental, intră în contact direct cu vreunul dintre tehnicienii care îl programează ori îl alimentează cu semifabricate.

„Lipsa de sudori calificați este foarte mare. Cei mai buni au plecat în afara țării“, își motivează Dumitrașcu decizia de a-l crea pe SuDorel, în condițiile în care pentru a califica un sudor profesionist este nevoie de mai multe certificări profe­sio­nale, care presupun ani și ani de expe­­ri­ență. Prețul variantei standard a ro­bo­tului-sudor este de 48.900 de euro și urcă până la 54.900 de euro pentru o versiune mai complexă.

Pentru businessul Cobotware, SuDorel a însemnat o cifră de afaceri de aproximativ 100.000 de euro, pentru anul în curs estimându-se venituri de peste o jumătate de milion de euro, în condițiile în care vân­zările pe primul trimestru sunt deja mai mari decât cele consemnate în aceeași perioadă a lui 2018. Dumitrașcu speră la o creștere accelerată și în 2020, an pentru care anticipează o cifră de afa­ceri de peste un milion de euro.

„Angajatul“ ideal. SuDorel, explică antreprenorul, are randament de 100%, nu are nevoie de cursuri pentru calificări suplimentare, iar investiția inițială se amor­tizează în aproximativ șapte luni. Iar asta, în condițiile în care, în România, salariul unui sudor cu experiență ajunge la aproximativ 1.000 de euro. „După un anumit număr de ore, oamenii nu mai au același randament, în timp ce SuDorel poate lucra 24 de ore pe zi, dacă este alimentat cu semifabricate“, explică fondatorul Cobotware Adrian Dumitrașcu.

În plus, dacă este programat corect și alimentat cu materiale, robotul lucrează fără a furniza rebuturi. Dezvoltatorii lui SuDorel mai spun că antreprenorii care au activitatea de producție organizată în trei schimburi pot face economii însemnate la fondul de salarii cu ajutorul robotului. Cu atât mai mult cu cât costurile de men­tenanță pentru SuDorel sunt aproape zero, fiind nevoie doar de înlocuirea unor filtre și ștergerea sa de praf.

Potrivit procedurii Cobotware, odată instalat, SuDorel poate intra direct în pâine. Punerea sa în funcțiune durează o oră, iar programarea pentru a începe sudura efectivă durează alte circa 30 de mi­nute.

Creatorii săi spun că persoana care îl programează trebuie să aibă doar studii tehnice și nu este nevoie să fie sudor de me­serie. Un exemplu în acest sens este chiar Adrian Dumitrașcu, care mărtu­ri­sește că nu a sudat fizic nici măcar o se­cundă în viață, însă prin intermediul ro­boților are la activ kilometri întregi de sudură. Nici fabricarea lui SuDorel nu este o ope­­rațiune dificilă. Partea mecanică a robotului este livrată de Universal Robots, echipamentele prin care se asigură comunicarea cu brațul robotic sunt de la Siemens, iar softul prin care se realizează su­­dura este dezvoltat local de Cobotware.

Robotul poate fi folosit și pentru alt gen de operațiuni decât sudarea propriu-zisă, în special pentru munci repetitive, cum ar fi înșurubarea, asamblarea, lustruirea și chiar recunoașterea unor repere dintr-o cutie. În aceste cazuri însă, Cobotware trebuie să dezvolte alte aplicații pen­tru fiecare nouă specializare a robotului. Și, nu în ultimul rând, trebuie să se gân­­­dească și la numele pe care le vor avea „colegii“ lui SuDorel.

D’ale roboților

Un studiu din 2017, realizat pentru Universal Robots de compania iVox, arată că apro­ximativ 34% din antreprenori și manageri sunt tentați să achizi­ționeze roboți colaborativi.

• TENDINȚĂ. Studiile care vi­zează avansul inteligenței artificiale arată că roboții nu vor des­ființa locurile de muncă. De exemplu, în Germania, numărul de roboți a ajuns la 309 la 10.000 de lucrători, iar angajările au crescut și ele cu 1%.
• Scop. Soluțiile de automatizare și robotizare sunt preferate de antreprenorii care vor să crească producția și să scadă costurile, dar și pentru a evita o criză de personal specializat.
• Evoluție. Un raport realizat acum doi ani de Federația Inter­națio­nală pentru Robotică estima o creștere de 15% pentru intervalul 2018-2020 în ceea ce pri­vește instalarea de echipamente robotice industriale.
• Eficiență. În domeniul industrial, cea mai folosită soluție de automatizare este cea de ins­pec­ție a calității produselor fabricate (24,6%) și de sudură/lipire (24,1%).
• Dimensiune. Piața roboților industriali a ajuns la 16,2 miliarde de dolari în 2017 (ultimele date oficiale disponibile), cu 381.000 de unități livrate la nivel global, cu creșteri semnificative în Sta­tele Unite și în China.
• Prognoză. Potrivit Federației Internaționale de Robotică, nu­mărul de roboți industriali care vor fi livrați la nivel global va urca până în 2021 la 630.000 de unități.
• Statistică. Cinci piețe importante au însumat în 2017 circa 73% din volumul total de vânzări la nivel global. Este vorba, în ordine, de China, Japonia, Coreea de Sud, Statele Unite ale Americii și Germania.
• Record. Industria auto este cel mai mare utilizator de roboți industriali, cu o cotă de 33% din totalul livrărilor din 2017.
• ESTIMARE. Până în 2022, aproape jumătate din totalul sarcinilor din industrie vor fi pre­lua­te de roboți, potrivit unui stu­diu al World Economic Forum.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney