Ai carte, ai parte și de creșteri. Apa­rent surprinzător, românii par să–și fi redescoperit apetitul pentru citit.

Consumul a crescut anul trecut cu aproape 20%, arată datele oficiale. Iar printre lucrurile care fac parte în mod obișnuit din coșul zilnic par să se fi strecurat cumva și cărțile, efect și al reducerii de TVA la cărți de la 9 la 5%, dar și al numărului mare de noutăți și titluri cunoscute lansate de edituri anul trecut. Practic, ultimii doi ani au re­prezentat o perioadă în care s-a simțit o creștere reală a interesului pentru consumul de carte în România.

„Avem, la nivel de rețea, o creștere organică de peste 5% față de aceeași perioadă a anului trecut și estimăm o creștere similară pentru întreg anul“, spu­­­ne Amalia Buga, CEO al Diverta, lanț de librării care ținește pentru anul acesta vânzări de 12 milioane de euro. De altfel, majoritatea celor implicați în acest business mizează pe creșteri.

Puternic afectat de criză (între 2010 și 2013 a fost în insolvență), lanțul Diverta a inaugurat cinci noi librării în 2016, ajungând la 27 de unități, cu o su­prafață totală de 7.000 de metri pă­trați. Amalia Buga speră să deschidă și anul acesta alte cinci noi librării, două fiind deja inaugurate la Constanța și Piatra Neamț. Diverta investește în medie 50.000 de euro într-un magazin și se orientează strategic către orașele din țară cu pu­tere de cumpărare mai ridicată.

Nu doar Diverta mizează pe extindere. Humanitas, rețea înființată în urmă cu 24 de ani, a deschis luna aceas­­ta, în Bucu­rești, pe Bulevardul Băl­cescu, un concept-duplex, care va include o librărie și un nou magazin de produse japoneze – Takumi (al doilea după cel din Calea Victoriei, deschis în luna apri­­lie anul trecut).

Humanitas ajunge astfel la o rețea de 14 librării, în 11 mari orașe din țară. Mai ales după criză, librăriile au mizat pe ideea de unitate-concept, încercând să se reinventeze și să devină spații de socializare și pentru evenimente cultu­rale. O tendință dictată încă de la începutul anilor 2000 de lanțul Cărturești, care a ajuns în prezent la 21 de unități, fiecare cu un concept arhitectural unic.

Alții au ales să pună cărțile cât mai aproape de ochii cititorilor. Reprezen­tanții editurii Litera, de pil­dă, au luat decizia de a crea bookstop-uri în centrele comerciale din marile orașe. Acestea sunt amplasate în locurile cu cel mai mare trafic din mall-uri, foarte vizi­bile, astfel încât e imposibil să treacă neobservate.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.