Un pachet de țigări și încă un pic: bugetul anual al românului pentru cărți

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Ai carte, ai parte și de creșteri. Apa­rent surprinzător, românii par să–și fi redescoperit apetitul pentru citit.

Consumul a crescut anul trecut cu aproape 20%, arată datele oficiale. Iar printre lucrurile care fac parte în mod obișnuit din coșul zilnic par să se fi strecurat cumva și cărțile, efect și al reducerii de TVA la cărți de la 9 la 5%, dar și al numărului mare de noutăți și titluri cunoscute lansate de edituri anul trecut. Practic, ultimii doi ani au re­prezentat o perioadă în care s-a simțit o creștere reală a interesului pentru consumul de carte în România.

„Avem, la nivel de rețea, o creștere organică de peste 5% față de aceeași perioadă a anului trecut și estimăm o creștere similară pentru întreg anul“, spu­­­ne Amalia Buga, CEO al Diverta, lanț de librării care ținește pentru anul acesta vânzări de 12 milioane de euro. De altfel, majoritatea celor implicați în acest business mizează pe creșteri.

Puternic afectat de criză (între 2010 și 2013 a fost în insolvență), lanțul Diverta a inaugurat cinci noi librării în 2016, ajungând la 27 de unități, cu o su­prafață totală de 7.000 de metri pă­trați. Amalia Buga speră să deschidă și anul acesta alte cinci noi librării, două fiind deja inaugurate la Constanța și Piatra Neamț. Diverta investește în medie 50.000 de euro într-un magazin și se orientează strategic către orașele din țară cu pu­tere de cumpărare mai ridicată.

Nu doar Diverta mizează pe extindere. Humanitas, rețea înființată în urmă cu 24 de ani, a deschis luna aceas­­ta, în Bucu­rești, pe Bulevardul Băl­cescu, un concept-duplex, care va include o librărie și un nou magazin de produse japoneze – Takumi (al doilea după cel din Calea Victoriei, deschis în luna apri­­lie anul trecut).

Humanitas ajunge astfel la o rețea de 14 librării, în 11 mari orașe din țară. Mai ales după criză, librăriile au mizat pe ideea de unitate-concept, încercând să se reinventeze și să devină spații de socializare și pentru evenimente cultu­rale. O tendință dictată încă de la începutul anilor 2000 de lanțul Cărturești, care a ajuns în prezent la 21 de unități, fiecare cu un concept arhitectural unic.

Alții au ales să pună cărțile cât mai aproape de ochii cititorilor. Reprezen­tanții editurii Litera, de pil­dă, au luat decizia de a crea bookstop-uri în centrele comerciale din marile orașe. Acestea sunt amplasate în locurile cu cel mai mare trafic din mall-uri, foarte vizi­bile, astfel încât e imposibil să treacă neobservate.

„Deschiderea lor a fost o soluție inge­ni­­oasă pentru pro­ble­ma reducerii nu­mă­ru­lui de librării. Bookstop-urile au fost și o alternativă mai ieftină compara­tiv cu investiția în deschiderea unei librării tradi­ți­o­nale“, spune Marin Vi­drașcu, directorul executiv al Litera, un lanț cu afa­ceri de 11,4 milioa­ne de euro anul trecut.

Librăriile reprezintă principalul loc de cumpărare al cărților (58%), urmate de stan­durile de cărți din centrele comerciale (15%) și anticariate (8%), arată da­tele unui sondaj IRES. Online-ul reprezenta doar 8%, majoritatea respondenților la sondaj comandând cărți de pe site-uri din România și doar 1% de pe portaluri din străinătate.

COMENZI ȘI CĂRȚI VIRTUALE. Cum au trecut șase ani de la publicarea acestor cifre, cu si­­gu­­ran­­ță și online-ul a mai câș­tigat ceva te­­ren între timp, mai ales că niciun lanț de li­­brării tradițional nu mai neglijează acum importanța acestui canal.

Retailerii pur online au avut însă stra­tegii diferite. Elefant, de pildă, lansat drept cea mai mare librărie online, s-a transformat în 2013 în mallul online al în­tregii familii, lărgindu-și gama de produse către cele de fashion sau parfumuri. Anul trecut, o jumătate de milion de clienți au comandat cărți de pe elefant.ro, în creștere cu 40% față de 2015. „În general, criza economică mondială nu a avut un impact major asupra vânzării de carte. Pe de o parte, pentru că produ­sele în sine au valoare mică, iar pe de alta, pentru că nici piața de carte din Ro­­mânia nu a excelat în ultimii zece ani ca evoluție“, explică Dan Vidrașcu, CEO al Elefant (și fratele lui Marin Vidrașcu de la Litera).

Lansat în 2001 ca magazin online pentru sisteme de calcul și produse de biro­tică, eMAG a început să vândă cărți din 2011, propunându-și chiar să devină cel mai mare vânzător de carte din România. Anul trecut, eMAG a vândut peste 550.000 de exemplare, de două ori mai mult decât în 2015, cărțile reprezentând o categorie cu creșteri semnificative de la an la an. „Clienții s-au obișnuit să cumpere online, pentru că acest canal are nu­­­me­roase beneficii“, spun reprezentanții retailerului online.

În ceea ce privește eBook-urile, segmentul nu a avut creșterile așteptate. Cel puțin, nu în România. Amalia Buga de la Diverta spune că, la nivel european, pia­­­ța de carte este mai stabilă față de pe­­ri­­oa­­da din timpul crizei, lucru care se da­­to­­rează și eBook-urilor (cu o cotă de 4,5% în 2013, această categorie ar urma să ajungă la 21% în 2017).

Pe de altă parte, nici retailerii online, nici cei tradiționali nu se mai bazează ex­­clu­­siv pe cărți, oferta lor incluzând și alte produse conexe.

CIFRELE DIN CARTE. Piața de carte din România este estimată la 60-65 de mili­oane de euro pe an, mult sub cea din Ungaria (circa 250 de milioane de euro, potrivit portalului statista.com) sau din Polonia (unde a ajuns la un miliard de euro, conform aceleiași surse). Discre­panța e și mai evidentă dacă ne raportăm la state pre­cum Franța (circa 2,7 miliarde de euro la nivelul anului 2013), Germania (pia­­ța de carte este estimată să ajungă în acest an la 7,7 miliarde de euro) sau Ma­­rea Britanie (3,9 miliarde de euro în 2014, potrivit Asociației Editorilor din Marea Britanie).

Marin Vidrașcu pune acest ecart pe seama faptului că rețeaua de distribuție autohtonă nu este foarte dezvoltată, iar după criză, numărul librăriilor s-a redus. Un alt motiv ar fi acela că „cititul nu se află printre prioritățile românilor, care încă mai cheltuiesc pe cărți doar sub 5 euro pe an“. Statisticile arată că românii sunt atenți la cheltuielile cu cărțile: doar 8% au plătit peste 50 de lei pentru o carte, în timp ce jumă­tate din cumpără­tori au dat pe un volum doar 20 de lei (GfK, 2009).

Totuși, directorul Litera vede și latura pozitivă: „Partea bună este însă că cititorii ro­­mâni sunt din ce în ce mai bine in­­for­­ma­­ți. Sunt la curent cu noutățile de pe pia­­ța editorială internațională și au mari aș­­teptări din partea editurilor ro­mâ­nești, ca­­re trebuie să fie mereu alerte și să își di­­versifice oferta“. Carte după carte.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Bibliotecile moderne” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Nu toți românii care vor să citească simt nevoia să-și cumpere o carte. De multe ori, apelează la soluții alternative.[/vc_column_text][vc_column_text]

• BIBLIOTECA VINE LA TINE. Fostul manager al companiei de consultanță imobiliară Colliers International, Bogdan Georgescu, a fondat în urmă cu patru ani Bookster, o bibliotecă pentru angajații corporațiilor. Practic, cititorul nici nu se mai deplasează, ci își comandă cărțile online, iar angajații Bookster vin să le aducă și mai apoi să le ia de la biroul acestuia.
• NONCONFORMISM. Pentru pasionații de lec-tură există mici cafenele care îmbină plăcerea de a citi cu savoarea unei ca-fele sau a unui ceai bun: La belle vie (Dorobanți) sau lanțul de cafenele Tucano sunt doar două exemple.
• ÎMPARTE CU PRIETENII. Dacă toate celelalte opțiuni nu sunt accesibile, atunci există schimbul de cărți. Au apărut comunități online care organizează întâlniri de acest tip în toată țara, dar există și site-uri de book sharing prin care sunt adăugate cărțile care ar urma să fie date, se trimit cărțile conform cu cererile, iar, pe baza punctelor acumulate, utilizatorul poate cere, la rândul său, titlurile dorite.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO copertă: Guliver / Getty Images