Comorile ascunse sub copaci: cât câștigă un bucureștean din vânătoarea de trufe

Florel Manu 07/02/2018 | 10:22 Oameni
Comorile ascunse sub copaci: cât câștigă un bucureștean din vânătoarea de trufe

Considerate comori ascunse ale naturii, valoarea trufelor este des compa­rată cu cea a pietrelor prețioase. Din natură se hrănește și businessul lui Radu Rughiniș, un antreprenor care a învățat să caute banii la zeci de centimetri sub pământ.

Acest articol a apărut în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

De sute de ani, trufele sunt cel mai pre­țios preparat din meniurile gurmanzi­lor rafinați. Au fost prezente vreme în­de­lungată și în bucătăria românească, dar au dispărut în perioada comunistă. Pasionat de „arheologia“ culinară, Radu Rughiniș, proprietar al La Bottega del tartufo, încearcă acum să le rea­du­că în farfuriile românilor. „Vedem că pe vremea lui Carol I se foloseau trufe și după aceea Casa Regală a început să folosească și alte produse deosebite“, spune Radu Rughiniș, cu precizarea că utilizarea trufelor în me­niuri a fost aproape inexistentă după 1947.

Și asta în condițiile în care rețetele cu trufe erau prezente în cărțile de bucate de la jumătatea secolului al XIX-lea. Dovadă stă lucrarea „200 de rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești“, prima carte românească de bucate cu rețete reunite de Mihail Kogălniceanu și Costache Negruzzi, tipărită în grafie chirilică la Iași, în 1841.

După ce și-a făcut o idee asupra istoriei trufelor în România, Rughiniș a decis să-și transforme cunoștințele într-un business. Și nu a greșit. În 2016, în primul an în care a deschis La Bottega del tartufo, a avut venituri de aproximativ 200.000 de euro, iar estimările de anul trecut indică o cifră de afaceri de peste 300.000 de euro. Însă, până să ajungă aici, povestea lui Radu Rughiniș a început să se scrie în urmă cu peste 25 de ani.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

Lecția de gastronomie. A copilărit în Obcinile Bucovinei, unde a primit și primele lecții despre ciuperci de la bunicul său și a învățat să descopere locul unde se găsesc trufe după urmele lăsate la rădăcinile copacilor de porcii mistreți care le căutau.

După 1989 a plecat în Germania, unde a cunoscut mai multe familii de italieni și a fost fascinat de cultura gastronomică din Peninsulă. A lucrat mai întâi ca spă­lă­tor de vase, ajungând în cele din urmă să gătească și să se ocupe direct de une­le restaurante. A revenit în România în 2000, ca turist la Vama Veche. Atunci a întâlnit un italian care cumpărase un hotel în Vamă și care i-a propus să coordoneze activitatea restaurantului.

Rughiniș câștiga pe atunci 2.000 de euro, iar noul său angajator a acceptat să-i plătească acest salariu pe perioada sezonului. Pe timpul iernii, italianul i-a oferit 85% din salariu, dar cu condiția să revină și în sezonul următor și să se ocupe în continuare de restaurant.

Doar că în extrasezon nu a vrut să stea degeaba și s-a implicat în calitate de consultant și în alte businessuri. A înce­put la Cafeneaua actorilor, din București, unde a adus în business influențe din Italia și a impus o linie simplă de business. „Ne-am concentrat pe două lucruri: pizza și salate. Era ușor de controlat“, explică antreprenorul. A urmat o colaborare cu casa Hirscher, din Brașov. A ră­mas un timp destul de lung în industria ospitalității, dar pasiunea pentru trufe l-a determinat în cele din urmă să por­nească o afacere pe cont propriu.

Trufe cu de toate. „Nimeni nu recu­noaște trufa din România, pentru că  prin­cipalele zone gastronomice în acest domeniu sunt Franța și Italia“, adaugă Rughiniș. Așa că a hotărât să repună România pe harta țărilor producătoare de trufe.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.
← Close