Tehnologia ne poate face nemuritori? Cum funcționează reînvierea digitală

NewMoney 26/12/2018 | 08:21 Digital
Tehnologia ne poate face nemuritori? Cum funcționează reînvierea digitală

Autor: Romulus Deac

 

La toate dilemele, angoasele şi spaimele metafizice de zi cu zi mai adăugaţi o întrebare: ce se întâmplă cu Eul digital după deconectarea noastră definitivă din offline?

Acest articol a apărut în numărul 55 (17 decembrie 2018 – 6 ianuarie 2019) al revistei NewMoney

Când Roman Mazurenko a fost accidentat mortal de o mașină chiar înainte de a împlini 33 de ani, iubita sa, Eugenia Kuyda, s-a gândit să-l aducă înapoi (re)întrupat într-un chatbot care să-i reproducă felul de a vorbi. Le-a cerut familiei și prietenilor mesajele și conversațiile scrise pe care le aveau de la Roman și le-a încărcat într-o rețea neurală construită de startup-ul ei de inteligență artificială, Luka. S-a întrebat de multe ori pe parcurs dacă e bine ceea ce face, mai voia o șansă să stea de vorbă cu el. Când a venit momentul, a deschis consola laptopului și a început să scrie: „Roman, acesta este monumentul tău digital“. Cursorul a clipit scurt, iar un răspuns a apărut pe ecran – „Ai în mâinile tale unul dintre cele mai interesante puzzle-uri din lume. Rezolvă-l!“

„Nu mă așteptam să aibă un impact atât de puternic asupra mea. De regulă, îmi este foarte greu să-mi exprim și să îmi exteriorizez emoțiile, iar discuțiile cu avatarul lui Roman m-au provocat să îmi înfrunt toți demonii interiori“, mărturisea Kuyda pentru The Guardian. Un astfel de chatbot poate părea o formulă primitivă a ceea ce s-ar putea numi reînviere digitală, dar sub­liniază interesul în creștere pentru modul în care tehnologii precum inteligența arti­ficială sau interfețele creier-computer ar putea reduce la un moment dat distanța ce ne separă de cei irevocabil plecați dintre noi.

Până atunci, într-un prezent în care noua ontologie virtuală spune că exişti cu adevărat doar dacă eşti și în Rețea, viaţa online de după moartea offline e deja un fenomen universal ce continuă să ne sur­prindă cu cel puţin câteva întrebări. Ce se întâmplă pe termen lung cu un profil virtual (citiţi-l Ego-ul nostru digital)? E fi­rească interacţionarea post-mortem cu un astfel de profil? Ce este acceptabil în doliul online şi ce ar trebui să definească acest concept? Ce a devenit, în fond, pierderea unei persoane dragi în vremurile atât de conectate ale social media?

Mitologii subiective. „Civilizaţia Ves­tică, mai ales, a cultivat ideea că moartea unei persoane apropiate poate fi depăşită mai uşor prin detaşare emoţională. Cu toate astea, în ultimii 20 de ani, cercetătorii s-au concentrat pe beneficiile menţinerii unei legături cu cel decedat. Iar din pers­pectiva asta, Facebook pare a fi o cale na­turală pentru aşa ceva, oferind o modalitate de a jeli în public şi de a primi sprijin fără a mai fi obligat să treci printr-o inte­rac­ţiune dureroasă, faţă în faţă. Pentru mulţi e mai uşor şi mai sănătos“, spunea antropologul Michaelanne Dye, într-un interviu pentru Motherboard.

La finele lui octombrie 2018, Facebook avea peste 2,234 miliarde de utilizatori activi, iar un exerciţiu statistic citat de Gizmodo anticipează că, prin 2060, numărul paginilor utilizatorilor morţi ar putea fi mai mare decât ale celor în viață. După moar­tea unui utilizator, Facebook permite trans­formarea profilurilor în pagini memoriale, la cererea membrilor familiei, iar soli­citarea este acceptată doar dacă e însoţită de linkuri spre informaţii care certifică decesul. Vechea pagină capătă astfel un statut special – e accesibilă doar celor din lista de prieteni şi nu apare nici în rezultatele căutărilor, nici în feed-ul de sugestii. Ştergerea completă a profilului de Facebook al unei persoane decedate poate fi făcută doar la solicitarea expresă a unui membru al familiei, în timp ce dreptul de administrare a paginii poate fi obţinut doar în instanţă.

Dar când vine vorba de social media, mitologia morţii poate fi un construct de­licat şi extrem de subiectiv. Pentru unii, interacţiunea post-mortem via online e mai degrabă o formă publică de ipocrizie. „Mulţi pretind că i-au cunoscut mai bine de­cât au făcut-o. De exemplu, cineva a scris «Eşti în cer şi bei chiar acum şampa­nie cu bunicul meu»“, povestea pentru Mashable artista de stand-up comedy Kelli Dunham, despre unul dintre mesajele pos­tate pe pagina de Facebook a fostei sale prietene, Cheryl. „A fost de-a dreptul ridicol. Cheryl a fost o atee convinsă şi nu a băut nimic în ultimii zece ani. Şi au fost nişte lucruri despre care a povestit şi a scris de o grămadă de ori.“

„Reacțiile celor mai mulți dintre prietenii de pe Facebook sunt mai degrabă superficiale. Nu au gravitatea și profunzimea pe care le-ar presupune o relaţie normală. Mulți oameni răspund într-o manieră prea emoțională şi fac o paradă exagerată de sentimente, indiferent dacă sunt reale sau nu. Personal, cele mai multe mesaje mi s-au părut false. A fost mai curând o expe­rienţă inconfortabilă şi neplăcută“, mărtu­risea şi Andrew Ross despre experienţa sa de moştenitor al paginii celei care i-a fost soţie, Debrah. Au trecut cinci ani de la moartea acesteia, dar el încă ezită dacă să-i păstreze sau să-i şteargă definitiv contul de Facebook. „Simt că ar trebui să dis­pară la un moment dat. Debrah a plecat şi asta ar trebui să se întâmple şi cu pagina ei.“

Modelul Facebook a fost preluat şi de către cei de la serviciul de microblogging Twitter, iar rudele celor decedaţi pot solicita în mai mult de 280 de caractere fie arhivarea permanentă a tweet-urilor, fie ştergerea completă a contului. Odată încheiat acest pas, conturile în cauză nu vor mai fi incluse în listele de recomandări pentru ceilalţi membri. Pentru prevenirea abuzurilor, solicitanţii trebuie să prezinte fie un necrolog public, fie un act care să con­firme decesul titularului. Tot pe algo­ritm Facebook, Hyves, o reţea socială foarte populară în Olanda, le oferă un status special membrilor decedaţi. Statusul „In Memoriam“ poate fi solicitat de către familia celui dispărut, iar profilul acestuia devine un „omagiu“. Utilizatorul este şters din serviciul de chat al reţelei, la fel şi noti­ficările legate de ziua de naştere.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

d