Cum s-a spart bula NFT: Peste 95% din ele nu mai valorează nici măcar doi bani (la propriu)

Pentru mulți a rămas de neînțeles de ce obiectele digitale de colecție, unele aflate dincolo de limita kitsch-ului, s-au vândut pentru sume exorbitante. Ei bine, nu se mai vând. Și e de înțeles de ce.

Pe la începutul lui 2021, NFT-urile (non-fungible tokens) își făcuseră deja intrarea în noua cultură populară. Nu neapărat cu stil, iar interesul pentru ele părea să treacă de li­mitele rezonabilului. Aproape peste noapt­e, sute de artiști (de cel puțin mâna a doua) au devenit milionari. Celebrități precum Cristiano Ronaldo, Paris Hilton, Madonna sau Matt Damon au început să promoveze, să creeze, să vândă și să cumpere NFT-uri.

Febra din jurul lor a dat semne că ar fi atins apogeul atunci când primul tweet al unuia dintre cofondatorii rețelei Twitter, Jack Dor­sey, s-a vândut cu 2,9 milioane de dolari. Mesajul său „Just setting my twttr“ – pe care Dorsey l-a publicat în martie 2006 pe rețeaua socială devenită X între timp – a fost cumpărat de antreprenorul malaysian Sina Estavi, într-o licitație desfășurată pe platforma Valuables.

Un an mai târziu, în aprilie 2022, magnatul a decis să-l revândă prin intermediul unei alte case digitale de licitații, anunțând că 50% din încasări vor fi donate către diverse organizații de caritate. Se aștepta să câștige în jur de 48 de milioane de dolari. Când termenul de grație a expirat, după șapte zile, cea mai mare ofertă pe care a primit-o era de 280 de dolari.

Veriga cea mai puternică

Aprilie 2022 – data licitației eșuate – este privită acum ca momentul în care bula NFT a înce­put să crape. NFT înseamnă titluri de proprietate în format digital pentru creații (nu neapărat) artistice tranzacționate pe blockchain, care nu pot fi înlocuite. Practic, scena artei cripto folosește tehnologia blockchain pentru a autentifica și identifica drept unicat o piesă de artă digitală. Ceea ce în­seamnă că orice poate fi o operă de artă – o imagine generată de un algoritm, un clip video sau chiar un tweet (dacă i se mai poate spune așa acum) – cât timp se află în eco­sistemul digital.

Faptul că este „non-fun­gibil“ înseamnă că acel „orice“ nu poate fi înlocuit de altceva, deoarece este unic. Un bitcoin, de exemplu, este fungibil – ceea ce în­seamnă că dacă schimbi/înlocuiești un BTC cu un altul, vei avea exact același lucru – un bitcoin. În cazul unui NFT, pe de altă parte, chiar dacă pot exista imitații sau reproduceri, originalul tranzacționat rămâne unic, irepetabil și verificabil, ca orice operă de artă fizică.

„Imaginați-vă că dețineți o pereche de bas­cheți Air Jordan scumpi. Dacă Nike ar ieși din afa­ceri, acești bascheți nu ar dispărea brusc din dulapul vostru. De ce bunurile di­gitale – cum ar fi un skin «Fortnite» (gra­fică folo­sită pentru a schimba aspectul unui perso­naj al jocului, n.r.) sau un Beeple origi­nal – ar trebui să fie diferite?!“, făcea o analo­gie Duncan Cock Foster, cofondator al platformei de licitație online de artă digitală Nifty Gateway.

Primele NFT-uri au apărut încă din 2017, atunci când programatorii canadieni Matt Hall și John Watkinson au creat CryptoPunk, un portal pentru tranzacționarea ima­ginilor prin intermediul tehnologiei blockchain utilizată de criptomonede, care înre­gis­trează tranzacțiile. Spus în alți termeni, NFT-urile sunt active virtuale care au aso­ciată certificarea autenticității și dovada proprietății.

Practic, oricine poate publica pe contul său de Instagram reproducerea unui NFT sau poate descărca gratuit o co­pie a unei imagini care s-a vândut cu milioane de dolari. Cu toate astea, deși identice, ele vor rămâne doar copii lipsite de valoare. Blockchainul este cel care îi dă unui NFT valoa­rea de unicat și face din el un obiect de co­lecție.

Atunci când copiem un fișier de pe hard diskul calculatorului de acasă într-un server de tip cloud, de exemplu, copia și originalul sunt identice. Prin contrast, fiecare informa­ție stocată în blockchain este unică. Ceea ce înseamnă că doar originalul certificat ca atare e considerat valoros – indiferent de numărul de reproduceri de tip copy-paste existente –, de unde și unicitatea sa.

acă cineva își dorește originalul, trebuie să-l cum­pere, iar fiecare tranzacție este înregistrată într-un registru de tip blockchain, astfel că falsificarea dreptului de proprietate este practic imposibilă. Informația stocată în blockchain există simultan pe toate calcula­toarele din sistem, ca o bază comună de date, permanent actualizată, care înmaga­zi­nează toate tranzacțiile realizate vreodată. Accesul la informație este disponibil pentru toți participanții, iar activitatea în sistem este complet transparentă.

Valoarea e în ochiul privitorului

Nebunia a început în 2020, când scumpirea explozivă a bitcoinului a atras atenția a mili­oane de oameni și a dat naștere unui val de in­teres pentru orice avea legătură cu blockchainul. Aplicații precum Coinbase – care fa­cilitează achiziționarea activelor digitale de către persoanele care nu cunosc tehnologia –, la braț cu marii investitori institu­țio­nali precum Goldman Sachs sau companii de talia Tesla, au făcut ca prețurile să crească tot mai mult. Prețul unui singur bitcoin a urcat de la aproximativ 7.000 de dolari la începutul lui 2020 la un vârf de 63.000 de dolari în aprilie 2021.

„De ce ar fi diferită colecționarea de artă digitală de colecționarea de cartonașe rare cu jucători de baseball? Un lucru valorează atât cât cineva este dispus să plătească pen­tru el. Faptul că nu poți atârna pe un pe­rete arta digitală e complet irelevant. Ra­portată la creațiile cripto, existența fizică e o eroare, nu o caracteristică“, spune Tyler Winklevoss, miliardarul din criptomonede care, alături de fratele său geamăn, Came­roon, l-a acuzat pe Mark Zuckerberg că le-ar fi furat ideea a ceea ce între timp a devenit Facebook.

„Nu cred că se poate spune că o investiție în NFT-uri e mai mult sau mai pu­țin irațională decât o investiție în orice altceva ce poate fi colecționat“, e de părere și Joe Guagliardo, specialist în blockchain.

Apropo de aceste declarații, în octom­brie 2020, NBA, liga nord-americană de baschet profesionist, s-a asociat cu Dapper Labs pentru a vinde ca NFT-uri clipuri și ima­gini ale unor baschetbaliști celebri. În doar primele patru luni au câștigat de pe urma lor peste 230 de milioane de dolari. În aceeași perioadă de grație și belșug a pieței, CryptoPunk a vândut cu 7,58 de milioane de dolari o imagine pixelată a unui extrate­restru generată de un algoritm, iar unul din­tre cele mai populare videoclipuri din istoria platformei YouTube, „Charlie Bit My Finger“, a fost vândut cu 760.999 de dolari.

Cu o durată de 55 de secunde, postarea ori­ginală, din 2007, a strâns peste 880 de mili­oane de vizuali­zări, iar după tranzacție a fost ștearsă de pe YouTube. În schimb au rămas online câteva copii, unele chiar cu milioane de vizualizări. Ouch, Charlie!

Statisticile prezentului vorbesc despre tranzacții ale trecutului în valoare totală de două miliarde de dolari în doar primul trimestru al lui 2021, de la 94 de milioane de dolari în același interval al lui 2020! A fost și perioada în care s-a atins și recordul absolut de vânzare pentru un NFT – 69,3 mili­oane de dolari, într-o licitație online desfă­șurată pe parcursul a zece zile, finali­zată în 21 martie 2021, pentru o lucrare a art­­istului digital american Beeple.

Intitulat „Primele 5.000 de zile“, NFT-ul în cauză constă într-un colaj de 5.000 de imagini rea­lizate de Beeple pe parcursul a 13 ani. Lici­tația a început de la 100 de dolari și a fost câștigată de un investitor în criptomonede din Singapore, cunoscut sub numele de Me­ta­kovan. Oferta sa a fost cu 250.000 de dolari peste cea a opo­nentului rămas în cursă, mul­timilionarul chinez Justin Sun, fondatorul platformei de criptomonede Tron.

Tranzacția a făcut din Beeple – pe numele său adevărat Mike Winkelmann, 42 de ani, rezident într-o suburbie din Charleston, Ca­ro­lina de Sud – al treilea cel mai scump artist în viață. Reacția sa, exprimată printr-un me­saj postat pe rețeaua socială cunoscută an­terior sub numele de Twitter nu prea mai lasă loc de alte comentarii: „Holy Fuck!“.

Arta de a pierde bani

Spre final de 2023, 95% dintre NFT-uri nu mai valorează nici măcar doi bani (la propriu), arată un ra­port al dappGambl, o comunitate de ex­perți în finanțe și tehnologie blockchain. O prăbușire cel puțin spectaculoasă pentru niște active care au atins în 2021 un volum de tranzacționare de 17 miliarde de dolari. În urma analizării a 73.257 de colecții NFT, autorii raportului amintit au descoperit că 69.795 au o capitalizare de piață de zero etheri (ETH), a doua cea mai populară crip­to­monedă a momentului, după bitcoin.

Mai puțin de un procent sunt listate la sume ce trec de 6.000 de dolari, iar cea mai mare parte a colecțiilor care mai au o oa­re­care valoare au prețuri între 5 și 100 de do­lari. Asta, în condițiile în care aproape o cin­cime din colecțiile catalogate „de top“ în zilele (lor) bune nu mai valorează în momentul de față nimic. Adunând și trăgând linie, cei de la dappGambl estimează că aproximativ 23 de milioane de investitori dețin în momentul de față NFT-uri care și-au pierdut orice utilitate sau valoare practică.

Comentând (și) aceste cifre, criticii arată cu degetul spre o combinație de factori: speculațiile necontrolate, căderea criptomonedelor și reorganizarea unei piețe a artei care a crescut artificial ca urmare a boomului operelor digitale. În economie și finanțe, o bulă financiară apare atunci când prețul unui activ crește rapid și nesustena­bil.

Bulele sunt adesea asociate cu frenezie, euforie, speculații și predicții nebunești, în special în rândul unui grup mic de speculanți bogați, care ajung să convingă un grup mai mare de indivizi să investească într-un activ, indiferent de riscul ca acesta să-și piardă valoarea pe termen lung. Cum NFT-urile au explodat peste noapte și au fost promovate și susținute de o gamă largă de celebrități, mulți investitori au crezut că traiectoria lor nu poate fi decât în sus.

Într-o paranteză rămasă deschisă în jus­ti­ția americană, un grup de investitori a des­chis o acțiune contra casei de licitații Sotheby’s și a mai multor vedete, printre care Madonna, Paris Hilton, Jimmy Fallon, Justin Bieber, Snoop Dog și Steph Curry, pe care le acuză că ar fi „promovat în mod în­șe­lător“ NFT-urile Bored Ape Yacht Club – o colecție de 10.000 de ilus­trații digitale unice create de compania Yuga Labs – și că s-ar fi în­țeles cu aceasta din urmă pentru a le umfla artificial prețu­rile.

În septembrie 2021, Sotheby’s a vândut într-o licitație online peste 100 de NFT-uri unui singur cum­pă­rător, a cărui identitate a rămas confiden­țială, pentru 24 de milioane de dolari, peste estimările inițiale de 12-18 milioane de do­lari. Reclamanții susțin că licitația ar fi fost „înșelătoare“ și că Yuga Labs ar fi angajat Sotheby’s pentru a „gene­ra interesul investi­torilor și a crea o publicitate extremă în jurul mărcii Bored Ape“.

„Acuzațiile din acest proces sunt lipsite de temei, iar Sotheby’s este pregătită să se apere cu fermitate“ a fost comentariul repre­­zentanților casei de licitații, într-un mail către CNN.

Tot pentru a face valuri, milionarul Martín Mobarak, un om de afaceri mexicano-libanez care și-a construit averea în timpul boomului Dot-com, a dat foc unui desen al pictoriței mexicane Frida Kahlo, evaluat la zece milioane de dolari, pe care îl digitalizase înainte, pentru a-l scoate la vânzare sub forma a 10.000 de NFT-uri, la un preț de 4.000 de dolari/bucată.

Întregul „eveniment“ a fost regizat cu atenție și transmis online. În prezența a zeci de invitați la vila sa din Miami, Mobarak a scos desenul din rama de protecție cu sticlă, l-a făcut sul, iar apoi l-a pus într-un pahar cu martini și gheață și i-a dat foc. „A trebuit să fac ceva drastic pentru a atrage atenția. Asemenea unei păsări Phoenix care se ridică din ce­nușă, această co­lecție (cele 10.000 de NFT-uri, n.r.) repre­zintă renașterea și nemurirea unei piese atemporale“, declara el pentru The New York Times.

Până la sfârșitul lui noiembrie 2022 a reușit să vândă doar patru dintre NFT-uri, cu un preț total puțin peste 11.000 de dolari.

O mână spală aceeași mână

Dincolo de toate astea au fost și așa-numitele „wash trading“, în care mulți văd acum unul dintre factorii majori care au dus la crearea bulei jetoanelor non-fungibile și care au contribuit în mod constant la menținerea vola­ti­lității generale a piețelor cripto și NFT. O tran­zac­ție de tip wash are loc atunci când o per­soană fizică sau o entitate cumpără un activ, cum ar fi un NFT, criptomonede sau acțiuni, pe care apoi și-l revinde tot lui, pentru a crea aparența existenței unei cereri mari în piață și a-i crește astfel artificial va­loarea.

Wash tradingul este ilegal când vine vorba de valori mobiliare (acțiuni, obligațiuni, ETF-uri – exchage traded funds), dar nu există o protecție legislativă și pentru pie­țele cripto sau NFT. Potrivit unui studiu rea­lizat de Dune Analytics, de exemplu, mai mult de 80% din volumul total de tranzacții cu NFT-uri realizate numai în ianuarie 2022 au fost de tip wash. O altă statistică, a companiei de analiză Comparitech, estimează la 25 de miliarde de dolari pierderile sufe­ri­te prin diferite forme de fraudă de investitorii în criptomonede și NFT-uri în interva­lul ianuarie 2021 – noiembrie 2022.

În ciuda cutremurelor evidente de acum din piață, există și analiști pen­tru care viito­rul activelor non-fungibile rămâne unul luminos. Datele Grandview Research, de exemplu, arată că piața glo­bală NFT ar putea ajunge la 211 miliarde de dolari până în 2030, valoare care ar de­păși-o pe cea a pie­ței de acum a jocurilor video.

Când ar urma să revină pe creștere pre­țu­rile NFT-urilor? Răspunsul este imposibil de prezis cu exactitate, dar dacă tendințele istorice ne spun ceva, susțin adepții celei de-a doua veniri a non-fungibilelor, următo­rul boom al NFT-urilor va apărea după o vii­toare creștere spectaculoasă a valorii bitcoinului, urmată de o creștere a prețu­ri­lor pentru alte active digitale.

Dacă e să ne uităm la actorii principali ai unora dintre bulele din trecut, se poate spune că NFT-urile nu vor dispărea complet. Lalelele, bunăoară, sunt cultivate în con­tinuare în Țările de Jos. Acțiunile Poseidon, care au crescut de la 80 de cenți în septembrie 1969 la 280 de dolari în februarie 1970, încă sunt listate și tran­zac­ționate (e adevărat, cu doar doi cenți). Companiile .com se simt și ele bine.

Totuși, cu excepția cazului în care li se găsește o utilizare reală, nu e exclus ca NFT-urile să dispară din discuția publică, pe măsură ce prețurile lor continuă să scadă. Fanilor neclintiți, în schimb, orice creștere oca­zională le-ar putea oferi o (nouă) spe­ranță – care, se știe, moare ultima.

Acest articol a apărut în numărul 175 al revistei NewMoney

FOTO: Getty