Taxi vs Uber: cine mai are voie să ne plimbe prin oraș în 2018?

Ionuț Ancuțescu 08/01/2018 | 13:01 Digital
Taxi vs Uber: cine mai are voie să ne plimbe prin oraș în 2018?

UPDATE: Deputatul USR Nicușor Dan a cerut, săptămâna trecută, Tribunalului București, suspendarea hotărârii Consiliului General al Municipiului București care prevede că activitatea de taximetrie se va face, obligatoriu, printr-un dispecerat. Nicușor Dan spune că, dacă Legea taximetriei nu interzice aplicațiile, acestea pot fi folosite, ptrivit Mediafax.

Acest articol apare în numărul 31 (8-21 ianuarie) al revistei NewMoney

Anul care tocmai a început ar putea fi o călătorie cu peripeții pentru Uber România, compania care a pus pe jar osificata industrie de taximetrie.

O mare de mașini galbene a înghețat cir­culația în Piața Victoriei din Capitală, cu pu­ține zile înainte de Crăciun. Tonul re­ven­dicărilor celor câteva sute de taxi­me­triști a prins pe alocuri accente extreme: „Eliminarea Uber de pe piață“ și „elimina­rea concurenței neloiale“, au fost două dintre doleanțele exprimate franc de protestatari. Nu era nici pe departe prima dată când Uber se afla în centrul unui scan­dal zgomotos. Era însă o premieră fap­tul că, în decursul a 24 de ore, compania americană primea simultan trei lovituri din direcții diferite: Curtea Europeană de Justiție, Consiliul General al Municipiu­lui București (CGMB) și strada.

Forul european de justiție a hotărât definitiv că Uber este o companie de transport, nu o platformă digitală care „po­tri­vește“ șoferii cu pasagerii, așa cum se autodescrie ea însăși oficial. Redefinirea însă este departe de a fi lămurit lucrurile. Ce înseamnă companie de transport? – aceasta-i următoarea întrebare. „Transport poate însemna și închiriere de ma­și­nă cu șofer, și ridesharing (folosirea contra cost a unui autoturism privat)”, se arată într-un comunicat al Uber România.

Evident, transport poate însemna și taximetrie, oceanul roșu în care Uber nu vrea să intre nici în ruptul capului. Căror legi se va supune de acum înainte, ră­mâne o discuție pe care Uber urmează să o aibă cu autoritățile din fiecare țară în parte. „Suntem pro-reglementare și pro-dialog“, mai spun reprezentanții Uber. „Transportul urban se schimbă: credem că trebuie să avem o discuție despre vii­torul orașelor, nu despre trecutul lor.“

O a doua lovitură a venit dinspre Consiliul General al Municipiului București, care a aprobat un proiect po­trivit căruia, în București, își vor putea de­rula activitatea de transport în regim de taxi doar transportatorii autorizați care au servicii de dispecerat avizate de municipalitate. Deși riscul acestei regle­mentări este evident, repre­zentanții Uber sunt încă în faza de negare: „La o primă vedere, modifică­rile aduse în Consiliul Primăriei nu afec­tează servicii ca Uber. Analizăm și vom reveni cu puncte de vedere sau propuneri în pe­ri­oada urmă­toare.“ De altfel, hotărâ­rea îi afectează în egală măsură și pe taxi­me­triști, pentru că interzice folosirea unor aplicații independente de tip Clever Taxi.

UN COȘMAR. De la bun început, reglementarea a fost un coșmar pentru compania americană. De altfel, Uber este interzis sau suspendat temporar în state europene precum Ungaria, Bulgaria, Danemarca și Finlanda. În Germania, serviciul este disponibil doar în Berlin și München, iar la Londra licența nu i-a fost reînnoită din toamna lui 2017. Repre­zentanții Uber spun că Finlanda va adopta reglementări prin care va fi definită o nouă categorie de transport (ridesharing).

De fapt, reglementarea reprezintă princi­palul risc al unei companii care se pre­gătește de o listare în 2019 și a cărei eva­luare privată se apropia anul trecut de 70 de miliarde de dolari. Nu întâmplător s-a speculat că numirea Nicoletei Schroeder, fiica fostului șef al ANAF (Gelu Diaconu), a fost o măsură menită să ușureze demersurile birocratice ale Uber în România.

De departe, cel mai vizibil oponent al Uber – un serviciu pe care îl folosesc 450.000 de români din patru orașe – sunt șoferii afiliați. Protestele din decembrie anul trecut s-au concentrat pe promovarea unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului care să elimine concurența neloială. În opinia Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR), Uber face concurență neloială taximetriei în sensul că șoferii care aderă la sistemul alternativ de transport nu au niciun cost de autorizare și licențiere, spre deosebire de concurenții taxi­me­triști. Iar hotărârea Curții Europene de Justiție scoate Uber din zona de confort în care putea evita legile transporturilor autodeclarându-se plat­formă software.

ÎN COLIMATOR. Discuția privind reglementarea afacerilor de tip sharing, așa cum este și cazul Uber, este de mare actualitate în tot spațiul comunitar, având în vedere că acest fenomen a generat aproape 30 de miliarde de euro de-a lungul lui 2015, potrivit unui raport al Co­mi­si­ei Europene. Nu în ultimul rând, o bună parte dintre freelanceri, care re­pre­zintă circa o treime din populația activă a Europei și Statelor Unite, sunt angrenați în noua economie. Deci reglementarea acestei categorii largi devine adeseori o chestiune politică importantă.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.
← Close