Secretul Bunicii: Povestea businessului construit în jurul familiei și a tradițiilor ei

Multe businessuri românești sunt con­struite în jurul familiei și tradițiilor ei. Se­cre­tul Bunicii e unul dintre ele.

Doar în primele trei luni ale anului, jucă­torii care activează în industria dulciurilor au investit aproximativ 87,8 de milioane de euro în campanii publicitare, arată un stu­diu recent al mediaTRUST, companie de monitorizare a mass-mediei. Un semn că piața de profil este în creștere, fapt confirmat și de Claudia Nacu (48 de ani), cofondatoare a brandului Secretul Bunicii, sub care sunt produse mai multe sortimente de dulciuri.

Compania sa, Tual Fast Chance ’98, care deține brandurile Secretul Bunicii și Doctor Fursec, a avut anul trecut o cifră de afaceri de patru milioane de euro, pentru 2023 estimându-se o creștere de cel pu­țin 20%.

Gustul de acasă

Claudia Nacu spune că afacerea este una de familie și că așa va ră­mâne pentru mult timp. Businessul a fost fondat de antreprenoare în 1998, ală­turi de soțul său. „Aveam un prieten din Po­lonia și am început cu importul de produse poloneze, atât dulciuri, cât și alimente, în general“, povestește aceasta. În scurt timp, soții Nacu au deschis mai multe ma­ga­zine și depozite, pentru a-și putea distribui produsele în toată țară.

Cu o rețea de distribuție odată creată, Claudia Nacu a intrat și pe segmentul de producție, în 2006, cu o fabrică deschisă în cartierul bucureștean Militari, unde a înce­put să facă dulciuri, în cea mai mare parte, după rețetele din familie, mama sa fiind bucătar. „Inclusiv eu găteam acasă și am adus experiența din familie în business“, spune antreprenoarea. Primul brand propriu lansat a fost Doctor Fursec, urmat în 2013 de Secretul Bunicii. Sub cele două branduri, fabrica familiei Nacu produce circa 105 tipuri de prăjituri, fursecuri, bis­cuiți și diverse dulciuri.

Secretul Bunicii a devenit în scurt timp brandul dominant, el fiind inspirat din re­țe­tele din familie. De altfel, inclusiv pe ambalaje sunt restilizate poze cu mem­brii familiei Nacu în diferite ipostaze, cum ar fi la picnic sau în timp ce își beau ceaiul. Designul și conceptul vizual al acestora a fost realizat chiar de Claudia Nacu. Absol­ventă de Arhitectură, aceasta a cochetat inițial cu Medicina. „Am început cu Medi­cina, m-am oprit după trei ani și am luat o diplomă de asistent medical, după care am făcut Arhitectura, care mă ajută foarte mult la concept, la design“, spune aceasta.

La început, prepararea dulciurilor s-a ba­zat în special pe munca fizică, în timp investindu-se în echipamente care au permis industrializarea întregului proces. Odată cu creșterea și diversificarea pro­duc­­ției, fabrica a fost mutată în incinta plat­formei industriale Faur, din București, unde dispunea de mai mult spațiu. Vor­bind despre investiții, Claudia Nacu spune că acestea au fost făcute atât cu fonduri proprii, cât și cu sprijin bancar.

Piață pentru desfacerea preparatelor a avut întotdeauna, antreprenoarea listân­du-și încă de la început produsele în principalele rețele de retail care intraseră până în acel moment în România. Mai mult, din 2009 a început să facă pentru marii retai­leri și produse sub marcă proprie.

Planuri de export

Din 2015 a început să se concentreze și asupra producției pentru alte piețe. Pentru a-și face cunoscute produsele și în afara țării, a început să participe la cât mai multe târguri in­ter­naționale. „În 2019 am avut un an foarte bun, începusem și în Irak, și în Germania, în Cipru, inclusiv în China“, povestește Nacu.

Însă exporturile s-au prăbușit odată cu începutul pandemiei de COVID-19. Restric­țiile de circulație au făcut ca livrările în afara țării să stagneze. Ele au fost reluate anul trecut, dar familia Nacu trebuie să gă­sească acum noi canale de distribuție. Pentru a se concentra pe export, Claudia Nacu a adus-o în business pe fiica sa, Ramona (20 de ani), care este studentă în anul doi la ASE. „Eu mă ocup mai mult pe partea de marketing internațional, de re­lații internațio­nale și de târguri“, spune Ra­mona Nacu. Revenirea pe piețele externe este însă destul de dificilă, mărturisește Claudia Nacu.

Ea spune că, până când un contract de­vine operațional și încep și livrările, poate dura chiar și cinci luni. În momentul de față, antreprenoarea este interesată de țări precum Spania, Italia și Marea Britanie, unde se află comunități importante de ro­mâni.

De altfel, mulți producători locali de dulciuri sunt atrași de potențialul acestor piețe. „În diaspora sunt destul de mulți ro­mâni care vor să guste din produsele tra­di­ționale, gustul pe care îl știau de acasă“, spune David Alb, proprietarul unei companii producătoare de prăjituri din Timi­șoara.

Claudia Nacu spune că este dispusă să adapteze producția pentru fiecare piață pe care vrea să intre și că poate să pro­ducă fără probleme atât pentru intern, cât și pentru extern. Date fiind problemele de aprovizionare cu materia primă, a început să lucreze cu stocuri mai mari. Și asta, chiar dacă și costurile de aprovizionare sunt mai mari, unele materii prime scum­pindu-se chiar cu 25-30%, atât din cauza problemelor din perioada pandemiei, cât și a celor generate de războiul din Ucraina.

Spune însă că nu va ceda și că va continua să-și adapteze producția la noile vremuri, respectând și pe viitor tradiția și rețetele din familie.

În câteva procente

Un studiu al agenției de media Starcom arată că nouă din zece români consumă dulciuri foarte des, nu doar ocazional.

• FRECVENȚĂ. ­­Potrivit studiului amintit, 42% dintre cei intervievați mănâncă mai multe dulciuri zilnic, iar 47% o fac de două-trei ori pe săptămână. Restul consumă oca­zional sau deloc.
• COMPORTAMENT. ­­Circa 65% dintre parti­cipanții la studiu au spus că ar prefera să con­sume mai multe dulciuri de casă, dar nu au timp să le facă. Restul de 35% spun că fie nu se pricep să facă dulciuri, fie preferă să le ia direct de la cofetărie.

Acest articol a apărut în numărul 166 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly