Modelul Samsung din acest an: corupție și profit-record

Mimi Noel 02/09/2017 | 11:21 Global
Modelul Samsung din acest an: corupție și profit-record

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

UPDATE: Vicepreședintele grupului Samsung Electronics, Lee Jae-yong, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, vineri, în scandalul de corupție care a dus la demisia fostei președinte a Coreei, Park Geun-Hye.

Acest articol apare în numărul 22 (28 august-10 septembrie) al revistei NewMoney

Deși are mari pro­bleme de imagine din cauza scandalurilor de corupție în care este implicată, Samsung Electronics e pe punctul să depășească Apple la capitolul cea mai profitabilă afacere din lume, iar pe cei de la Intel Corp în materie de pro­ducție de semiconductori.

Într-o vineri din iunie, Jay Y. Lee, directorul de facto al conglomeratului Samsung, petrece o nouă după-amiază la tribunalul național din Seul. Lee este judecat pentru mită și delapidare, în contextul scanda­lurilor care în martie au dus la demiterea preșe­dintelui țării, Park Geun-hye.

Sala tribunalului de la etajul al cincilea este plină de avocați, jurnaliști și cetățeni care, ca mai toată țara, sunt captivați de acest proces. Toată lumea transpiră în sala fără ferestre și fără aer condiționat. Lee și colegii lui sunt acuzați că au mituit-o pe Park și pe prietena acesteia pentru a înlesni o fuziune între două companii listate ale Samsung – o mutare care, susțin procurorii, avea ca scop să consolideze controlul lui Lee asupra imperiului Samsung. Mita era calul Vitana V, un cal pursânge, plus donații de 17 milioane de dolari către fundațiile afiliate unei prietene a președintelui, a cărei fiică speră să se califice la Jocurile Olimpice din 2020 la proba de călărie. Executivii Samsung consideră cadourile ca fiind un sprijin standard pentru ambițiile olimpice ale țării și au negat acuzațiile de mită.

Lee este și el fost jocheu și, pe când avea 20 de ani, a câștigat chiar medalii la campionatele asiatice. Acum, la 49 de ani și chiar de ziua lui, se află în boxa acuzaților. După câteva ore de mărturii și interogatorii, ședința s-a suspendat și, în timp ce se retrage și el din sală, nimeni nu-i spune la mulți ani. Poate fi și acesta un alt semn că norocul nu-i prea mai surâde în ultima vreme. Nici lui, nici atotputernicei companii pe care o conduce.

O POVESTE DE SUCCES. Fondat în 1938 de Lee Byung-chull, străbunicul lui Lee, Samsung este un conglomerat de aproape 60 de companii – un șantier naval, o companie de construcții, de asigurări de viață, de advertising, echipe de baseball și de fotbal, chiar și un parc tematic (Everland) în sudul capitalei Seul. Un fel de afacere de familie care în Coreea de Sud poartă denumirea chaebol. Samsung Electronics însă are o pondere de peste două treimi în valoarea totală de piață a conglomeratului. În ciuda acu­za­țiilor de corupție – și mai ales a pro­blemelor din 2016, când gama de top a mașinilor de spălat a fost rechemată în service, iar modelul de telefon Note 7 avea un viciu de design la baterie care-l făcea să ia foc cu ușurință –, Samsung continuă să fie asociat de publicul global cu cele mai noi tehnologii în materie de gadgeturi.

În plus, face și o groază de bani. Potrivit raportului financiar făcut public pe 27 iulie, compania a raportat vânzări mai mari cu 20% comparativ cu anul anterior și a profitului operațional cu 73%. Creșterea a fost alimentată în principal de rezultatele diviziei de cipuri de memorie, dar Samsung a devenit între timp și liderul mondial în producția de telefoane inteligente, grație lansării modelului Galaxy S8. Compania sud-coreeană este pe punctul să depășească Apple la capitolul cea mai profitabilă afacere din lume, iar pe cei de la Intel Corp în materie de pro­ducție de semiconductori.

Doar că, în timp ce investitorii aplaudă compania, sud-coreenii o contestă. Când acuzațiile la adresa lui Lee și a președintelui Park au devenit publice, a început seria protestelor săptămânale în centrul Seulului la adresa relațiilor dintre politicieni și anumite chaebol-uri.

O atitudine total diferită față de odi­nioară, când sentimentul general era că „ceea ce este bine pentru Samsung este bine pentru Coreea de Sud“. După Răz­boiul Coreean, chaebol-urile au catalizat dezvol­tarea țării și transformarea ei în putere eco­nomică internațională. În prezent, sonda­jele de opinie arată că sprijinul intern pentru acest tip de conglomerate s-a pră­bușit, pe fondul noilor acu­zații potrivit cărora și-au cumpărat ilegal influența. Noul guvern de la Seul include critici vocali împotriva chaebol-urilor. Aceștia cer o influ­ență mai mare a celorlalți acțio­nari și un control mai mic al familiei-proprietare.

Furia din interiorul Samsung Electro­nics este încă un obstacol în seria multora de care compania se lovește în ultima vreme. Dincolo de încrederea în inginerii performanți pe care îi are, Samsung caută să transforme o cul­tură ie­rar­hică care prețuiește loialitatea, munca neîn­treruptă și supunerea. Deși a fost tipul de cultură potrivită unei companii de hardware, executivii sunt conștienți că trebuie să o schim­be dacă vor ca Samsung să poată concura cu omologii din Silicon Valley în materie de servicii în cloud sau inteligență artificială.

ISTORIE. O schimbare care poate avea loc, în funcție de cum se va termina procesul lui Lee. Ani la rând, familia lui Lee și strategii ei au coordonat modul în care diversele divizii au interacționat, au gestionat relația cu autoritățile și au aprobat cheltu­ieli masive via departamentul de strategie cor­po­ratistă, un fel de turn de control al conglomeratului. Dar, pe fondul monitorizării impuse în cadrul procesului intentat lui Lee, departamentul a fost închis, iar planificarea strategică între divizii „nu mai există“, spune DJ Koh, președintele diviziei de co­municații mobile și unul dintre puținii executivi ai Samsung care au fost disponibili pentru acest articol. Deocamdată, celebrul chaebol este ca o cara­catiță decapitată, cu tentaculele mișcându-se fără nici o coordonare.

Figura cel de mai des asociată cu ascensiunea globală a Samsung este Lee Kun-hee, fiul fondatorului și tatăl lui Jay Y. Lee. Devenit președintele companiei în 1987, Kun-hee era genul retras, dar carismatic. Sub conducerea sa, Samsung a investit în fabrici mari de producție de semiconductori și ecrane și și-a stimulat echipele de ingineri să dezvolte produse cu care să amelioreze reputația inițială a companiei, despre care se spunea că ar produce doar imitații ieftine. În 1993, pe fondul vânzărilor slabe de electrocasnice marca Samsung, a bătut cu pumnul în masă și le-a cerut echi­pelor „să schimbe absolut tot în afară de ne­vastă și copii.“  Câțiva ani mai târziu a mai recurs la un gest radical. Le-a cerut subalternilor să adune cele 150.000 de telefoane defecte într-un singur loc, apoi le-a dat foc. Deși pentru calitatea aerului, gestul nu a fost prea bun, a transmis un mesaj puternic în ceea ce privește controlul calității produselor Samsung.

Dincolo de aceste excentricități, Kun-hee este o le­gendă. În 1997, după ce valoa­rea de piață a Samsung a scăzut cu 1,7 miliarde de do­lari, pe fondul crizei financiare asiatice, a renunțat la aface­ri­le peri­ferice și s-a concentrat pe producția de cipuri, ecrane și telefoane. În decursul a zece ani, valoarea de piață a Samsung Electronics a crescut de 60 de ori. Song Jae-yong, profesor de management și stra­tegie interna­țională în cadrul Școlii de Business de la Seul, îl con­si­deră pe Kun-hee „unul dintre cei mai mari lideri de afa­ceri ai secolului al XX-lea.“

În 2014, la vârsta de 72 de ani, Kun-hee a su­ferit un infarct, a fost stabilizat, dar de atunci nu s-a mai aflat nimic de el, iar compania nu dorește să comenteze pe acest subiect.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.