Cum a fost înlocuit fenomenul „Marii Demisii“ cu cel al „Demisiei Pasive“

Mimi Noel 31/08/2023 | 10:15 Global
Cum a fost înlocuit fenomenul „Marii Demisii“ cu cel al „Demisiei Pasive“

Aproape jumătate dintre angajații din întreaga lume luau în calcul în prima parte a anului să-și dea demisia pentru a se angaja pe salarii mai mari. Acum, pe fondul recesiunii în multe economii, fe­no­menul „Marii Demisii“ început înain­tea pandemiei este înlocuit de cel al „Demisiei Pasive“.

Din 2020, de când pandemia COVID-19 s-a instalat la nivel planetar, doar în SUA demi­sionau în doi ani, până în 2022, aproape 100 de milioane de oameni, după cum arată datele furnizate de Biroul de Statistică al Muncii din Statele Unite (BLS). Fenomenul a fost atât de semnificativ, încât, în mai 2021, Anthony Klotz, pe atunci profesor asociat de management la Universitatea Texas A&M, l-a numit cu o sintagmă care face carieră – „Marea Demisie“.

La început de an, conform indicelui Microsoft Work Trend, la nivel mondial, 41% dintre angajați se gândeau să-și părăsească locul de muncă în căutarea unor salarii mai mari.

Fenomenul „Marii Demisii“ s-a dovedit a fi fără precedent, consumându-se pe fondul unei incertitudini globale incredibile. Acum, vestea bună – economiștii spun că s-a încheiat.

Datele din mai 2023 din Sondajul privind Deschiderile de Locuri de Muncă și Fluc­tuația Forței de Muncă (JOLTS) ale BLS su­gerează că numărul demisiilor s-a redus și s-a revenit la nivelul anterior pandemiei. „Privind cifrele generale ale demisiilor și văzând că au revenit la nivelul din 2019, cred că putem spune că s-a încheiat. De­sigur, nu este un simplu start and stop, dar se pare că suntem la sfârșitul acestei pe­ri­oade“, afirmă Klotz, acum profesor de ma­na­gement la Școala de Management de la University College London, citat de BBC.

„Marea remaniere“

Una dintre expli­ca­țiile pentru faptul că numărul de demisii din Statele Unite a continuat să scadă, spune el, are legătură cu impactul insta­bi­lității econo­mice actuale asupra pieței muncii, pro­blemă cu care angajații care demisionau în perioada pandemiei nu s-au confruntat. „Chiar dacă vrei să îți părăsești locul de muncă, te uiți la piață (acum, n.r.) și te gân­dești: «Poate ar trebui să nu o fac»“, spune Klotz.

„Economia a încetinit, e plin de știri despre disponibilizări și articole despre cum inteligența artificială ne va lua toate lo­curile de muncă. Toate acestea îi fac pe oameni să se gândească de două ori îna­inte să renunțe la un loc de muncă“, adaugă el.

Statisticile în scădere ale demisiilor sunt de înțeles, spune și Julia Pollak, economist-șef al site-ului ZipRecruiter.com, cu sediul în California. Mulți dintre cei care au luat o decizie importantă de schimbare de job s-au stabilizat acum în noua poziție și nu se mai gândesc la alte aventuri pe piața muncii.

Coroborând discuțiile interne ale celor de la ZipRecruiter și datele economice ana­lizate de companie, Pollak spune că mulți oameni s-au mutat din industrii mai puțin dorite în cele mai căutate – un fe­no­men numit de unii „Marea Remaniere“. „De exemplu, persoanele care erau casieri îna­inte au realizat că pot lucra pentru un call center de pe canapea, cu câinele lângă ele și cu televizorul în fundal. Acest lucru a con­dus la multe schimbări, dar a fost o mișcare unică“, explică Pollak.

Apoi e categoria celor care pur și simplu nu-și mai dau demisia, spune Klotz, pentru că au puține motive să o facă. „Munca pentru milioane de oameni s-a îmbunătățit în ultimii doi ani“, continuă același Klotz. „Multe locuri de muncă sunt mai flexibile decât erau acum doi ani, plata în multe lo­curi de muncă este mult mai echitabilă decât înainte de pandemie și în multe cazuri beneficiile au fost îmbunătățite. Companiile au luat mai în serios bunăstarea angajaților în ultimii doi ani și au investit mult mai mult în a face mediul de lucru mai incluziv și divers.“

Mai sunt însă și cei care nu-și dau demi­sia oricât de mare este nepotrivirea între dorințele, competențele, ambițiile sau vi­zi­u­nea lor de viață. Frica de nou și de schimbare începe treptat să înăbușe „Marea De­misie“, iar în locul ei apare fenomenul „De­mi­siei Pasive“. „Companiilor le este mult mai ușor să păstreze angajații“, remarcă Pollak.

Fericire

Mai este o schimbare funda­men­tală în spate – satisfacția muncii este acum mai mare decât în ultimele patru de­cenii, conform datelor din sondajele efectuate de Conference Board, un think tank care urmărește satisfacția în muncă din 1987 încoace. Într-un sondaj realizat la sfâr­șitul anului 2022 printre aproape 2.000 de angajați americani, peste 60% au declarat că sunt mulțumiți de locurile lor de muncă, iar unii dintre cei mai mulțumiți sunt cei care au renunțat la un loc de muncă pentru unul mai bun în timpul pan­demiei.

„În linii mari, angajații sunt mai fericiți ca niciodată“, spune și Klotz. „Economia nu poate explica asta la fel de mult ca rea­litatea că, datorită ultimilor doi ani, angajatorii au trebuit să devină mai buni. Acum ai oameni care spun – nu renunț la locul meu de muncă pentru că, de fapt, este destul de bun“, detaliază el.

Cu toate acestea, deși imaginea de an­samblu arată că în general am putea spune că „Marea Demisie“ se apropie de sfârșit, sunt încă și sectoare care resimt efectele de­misiilor în masă.

„În domeniul medical, în zona de pro­duc­ție și a construcțiilor, ratele de demisie sunt mult peste nivelurile din 2019“, ob­servă Klotz. „Există manageri ai unor or­ga­nizații din domeniul sănătății sau din pro­ducție care se luptă în continuare să gă­sească forță de muncă“, adaugă el.

Fenomenul ar putea încetini pe fondul declinului economic – din punct de vedere istoric, mai puțini oameni demisionează în timpul scăderilor economice. Ambii eco­no­miști consultați de BBC afirmă că, din punctul lor de vedere, ar declara oficial că „Marea Demisie“ s-a încheiat. Klotz lan­sează totuși un avertisment – oamenii vor continua să demisioneze în număr mare, în comparație cu anii de dinaintea pandemiei. „Cred că este important să ținem minte că rata demisiilor este încă la nivelul din 2019. Dacă nu ținem cont de pandemie, rata demisiilor la nivel de 2019 ră­mâne cea mai ridicată din ultimii 20 de ani“, com­ple­tează el. Așa că mai precaut ar fi să spunem că ceea ce urmează „este doar o piață a muncii nesigură“.

Valul schimbărilor

Progresul inteligenței artificiale, îmbătrâ­ni­rea populației și comerțul electronic vor afecta masiv piața muncii în lume.

  • MOTIVE. ­­În ultimii ani, boomul privind schimbarea locului de muncă („Marea Demi­sie“) a fost condus de cei care căutau un sa­lariu mai bun și un echilibru între viața profe­sională și viața personală.
  • CE URMEAZĂ. Un studiu făcut de McKinsey anticipează că, de acum și până în 2030, circa 12 milioane de americani vor fi nevoiți să-și schimbe locul de muncă nu pentru că vor, ci pentru că trebuie. ­­Dintre acești 12 milioane, aproximativ 9 milioane ar putea fi ne­voiți să-și găsească locuri de muncă în alte indus­trii. Totodată, studiul a constatat că până la 30% din orele lucrate în prezent în SUA ar putea fi automatizate până în 2030.

Acest articol a apărut în numărul 170 al revistei NewMoney

FOTO: Getty

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.