Românii se tem să cumpere de pe site-uri din străinătate. Argumente pro și cotra

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 23 (11-24 septembrie) al revistei NewMoney

Românii nu sunt mari amatori ai cum­­pă­­ră­­turilor online, iar când vine vorba des­­pre achizițiile din străinătate sunt, alături de polonezi, marii reticenți ai Europei. Explicațiile vin la pachet, cu plata prin ramburs.

„Dau o comandă nouă, mâine-seară. Cine este interesat, să îmi trimită repede o listă cu produsele pe care le vrea“, este genul de mesaj care apare frecvent pe un forum al bicicliștilor, pentru a lansa în comun o comandă de piese sau accesorii pe site-uri din Germania sau Marea Britanie. Costul transportului devine astfel mult mai redus, împărțindu-se între cum­­pă­­rători.

Comenzile comune sunt lansate însă doar de către cei care știu foarte bine ceea ce cumpără și în general de oameni cu aceleași pasiuni. Marea majoritate a românilor – chiar și a celor obișnuiți cu comerțul pe internet – nu fac cumpărături de pe site-uri din străinătate.

PRO ȘI CONTRA. Potrivit unui studiu Mas­­­­tercard, cele mai reduse niveluri ale co­­merțului transfrontalier se regăsesc în Ro­­mânia și Polonia – doar unul din cinci cum­­­părători online achiziționează din afara țării cel puțin o dată pe an (ponderea medie la nivelul Europei este dublă – 41%). Mai mult, doi din cinci cumpărători online n-au făcut niciodată achiziții în afara țării.

Directorul executiv al Asociaţiei Româ­­ne a Magazinelor Online (ARMO), Florinel Chiş, spune că numărul redus al comenzilor din afara țării se explică, în parte, prin oferta de produse și servicii dispo­­ni­­bi­­lă local. „Am o gamă variată de produse, economisesc timp, economisesc bani, pot compara prețuri și oferte. Oamenii probabil sunt și sceptici – comand de afară, dar de unde? Intervin costuri de transport, cu vama, riscul garanției. Este posibil ca aceste taxe să fie chiar mai mari decât comanda“, sintetizează Chiș, într-o discuție cu NewMoney, opțiunile clienților. El spune că asociația încearcă, în primul rând, să încurajeze cât mai mulți oameni să facă achiziții online, indiferent dacă retailerii sunt din România sau din străinătate.

Datele din studiul Mastercard mai pot fi interpretate și din perspectiva locurilor (codașe) ocupate de România în UE la capitole precum infrastructura di­­gi­­ta­­lă și abilitatea populației de a folosi teh­­no­­logia, conform Indexului Economiei și Societății Digitale. „Cifra reflectă de fapt că mai avem teren de recuperat în ceea ce privește dezvoltarea comerțului on­­li­ne, iar asta reprezintă o oportunitate, pen­­tru că în 2020 România are potențialul de a-și dubla volumul comenzilor online“, spune directorul ARMO.

PROVOCĂRI.RO. Întorcându-ne la son­­da­­jul Mastercard, când au fost întrebați de ce au achiziționat online produse sau servicii din străinătate, partici­­pan­­ții au pus accent pe oferte, condițiile mai  bune legate de service, preț și modalitate de plată, respectiv disponibilitatea produ­­selor.

Categoriile de produse căutate de consumatori sunt aceleași, indiferent dacă provin de pe un site local sau extern. Ce­­le mai populare sunt articolele de îmbră­­că­­min­­te și încălțăminte, urmate de cărți, CD-uri, DVD-uri, jocuri video, respectiv apa­­­rate foto, camere video și echipa­­men­­te auto.

În aceste condiții, vor pierde magazinele românești în anii următori o cotă semnificativă de piață în fața marilor retaileri precum Amazon sau Alibaba? Chiș crede că nu, cel puțin nu imediat, și adu­­ce două argumente.

Primul se referă la anumite caracteristici și așteptări ale clienților români, obiș­­nu­­iți cu promoții mari, o perioadă ex­­tinsă de retur al produselor și plata ramburs. „Cred că jucătorii mari care in­­tră pe piața din România sau încearcă să crească vor avea nevoie de o perioadă de acomodare la specificul clien­­ților ro­­mâni“, adaugă el.

Alt doilea argument ar fi acela că pro­­vo­­cările privind infrastructura și aptitudinile digitale rămân și vor viza toate companiile care vând local produse sau servicii, indiferent de unde provin. Cu alte cu­­­­vinte, mai rămânem ceva vreme la puține me­­sa­­­­je de genul „Hei! A ajuns coletul, su­­na­­ți-mă să stabilim când ne vedem să vă dau comanda“.

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”COMERŢUL ONLINE, ÎN CIFRE” color=”juicy_pink”][vc_column_text]Comerţul online înregistrează în România o creștere accelerată, dar rămâne la cote reduse – ponderea celor care cumpără pe internet este cea mai mică din Europa.[/vc_column_text][vc_column_text]

• POTENȚIAL RIDICAT. Anul trecut, cea mai mare creștere la nivelul Europei, de 38%, a aparținut retailulul online românesc, care a ajuns astfel la 2,05 miliarde de euro, de la 1,5 miliarde de euro în 2015 și 1,2 miliarde de euro în 2014. Avansul mediu în Europa a fost de 15%. ARMO estimează că, în acest an, comerțul online va depăși 2,5 miliarde de euro local și are potențialul de a-și dubla valoarea până în 2020.
• BILĂ NEAGRĂ. Deși are o rată ridicată de acces la Internet, România ocupă ultimul loc ca pondere a cumpărătorilor online în totalul populaţiei (18%), la mare distanţă faţă de ţări precum Ungaria (48%) sau Polonia (56%) sau de liderul Marea Britanie (87%).
• ALTE CIFRE. Românii au făcut anul trecut, în medie, 8,4 achiziţii online. Black Friday este principalul eveniment de shopping, iar plata în numerar, la livrare, metoda preferată de plată (88% dintre tranzacţii). Din totalul cumpărătorilor online, 79% folosesc dispozitive mobile, iar cei mai mulți sunt tineri.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

FOTO: Guliver / Getty Images