România celor 1.600 de hoteluri: de ce se afiliază din ce în ce mai multe unități de cazare la lanțuri internaționale

În vremuri de creștere economică, și in­vestițiile în turism cresc precum Făt-Frumos. Odată cu ele, noi hoteluri, inclusiv sub sigla unor mari lanțuri inter­naționale, încep să prindă contur în România pitorească.

Acest articol a apărut în numărul 37 (2-15 aprilie) al revistei NewMoney

Cu peste 20 milioane de înnoptări factu­ra­te anul trecut, hotelierii prezenți pe piața locală au reușit să bifeze în 2017 al șaptelea an consecutiv de creștere a nu­mă­rului de vizitatori, potrivit datelor com­paniei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. În această ecuație de ansamblu a turismului, nu mai e deloc o surpriză că investitorii sunt din ce în ce mai motivați să se extindă și să des­chidă noi unități de cazare. Și se în­tâmplă în condițiile în care, în România – țară cu aproape aproape 1.600 de hoteluri, potrivit Institutului Național de Sta­tistică – nu există cale de mijloc când vine vorba de destinații: București, Cluj-Na­poca și Timișoara rămân prin definiție destinații de afaceri, în timp ce Constanța și Brașov sunt mai degrabă asociate turis­mului de leisure (de relaxare).

O PIAȚĂ SUBDEZVOLTATĂ. Chiar și așa, mai toate marile orașe din țară vor atrage în următorii ani noi investiții, iar Cushman & Wakefield Echinox prognozează, spre exemplu, că doar în București capacitatea de cazare va crește cu cel puțin 10% în ur­mătorii trei ani. Un exemplu recent care justifică această estimare este și proiectul de investiții al lui Nerijus Numavicius, cel mai bogat lituanian, care vrea să deschidă patru noi hoteluri în București (cu o capa­citate cumulată de 1.000 de camere), ală­turi de alți parteneri, printre care și Arunas Beleska, fostul proprietar al grupului hotelier Europa (din care face parte și hotelul Europa Royale din Centrul Vechi al Capitalei) și actualmente acționar al com­paniei de management hotelier Apex Alliance (care con­trolează hotelul Hilton Garden Inn din București), potrivit publi­cației The Baltic Times. Cele patru hoteluri vor fi operate sub franciza unor branduri internaționale – Marriott și Hilton.

Printr-o afiliere la un lanț internațional ar urma să treacă și Grand Hotel du Boulevard din centrul Capitalei, controlat de Niro Investment Group, care va deveni de anul viitor Corinthia. Iar exemplele con­tinuă, inclusiv la nivel național: la Timi­șoara se va deschide un hotel Radisson Blu în complexul imobiliar Isho al lui Ovidiu Șandor. La Brașov familia Neamțu deschide un hotel sub același brand Ra­disson Blu, iar antreprenori români precum Cristian Erbașu își afiliază hotelul la ibis. De altfel, pe plan local, o mare parte dintre hotelurile care poartă sigle ale unor lanțuri internaționale (relativ puține ca număr) sunt deținute de către antreprenori români.

„Piața hotelieră afiliată internațional din România este subdezvoltată. (…) Credem că acest trend este temporar“, ex­plică Augustinas Barauskas, CEO al Apex Alliance. Într-adevăr, dacă Bucureștiul este excepția – 47% dintre hotelurile de aici sunt afiliate internațional –, media la ni­velul țării ajunge doar la 7,5%, mai arată datele studiului Cushman & Wakefield. În acest context, când vine vorba de deschi­derile de noi hoteluri, majoritatea pro­prie­tarilor ar opta pentru o afiliere la bran­durile străine. „Prezența lan­țurilor interna­țio­nale în București și, treptat, în restul ora­șelor României, ajută la o frec­vență mai mare a țării în topul alege­rilor organizatorilor de evenimente“, spune Christine Schillings, CEO al Ana Hotels. Grupul, dezvoltat de George Copos, are șase unități în Bucu­rești (printre care Athénée Palace Hilton și Crowne Plaza), Poiana Brașov și Eforie Nord.

În plus, „diversificarea pieței hoteliere înseamnă, în fond, opțiuni mai multe pentru turiști, care vor putea să își individualizeze ex­pe­riența – în funcție de buget sau branduri preferate”, argumentează și Cristina Nițu, PR&Marketing Manager JW Marriott Bucharest Grand Hotel. Mai ales că, din da­tele jucătorilor din piață, reiese că, deși Bucureștiul rămâne atractiv pentru segmentul corporate, au fost înregistrate creșteri pe zona de servicii turistice de leisure (mai ales pentru weekenduri sau în extra-sezon). La rândul său, Emeline Sýkora-Wintrebert, director general al Orbis pentru Europa de Sud-Est, arată că „prezența unor branduri internaționale contribuie la profilul pieței și asigură o mare vizibilitate internațională pentru destinația în care sunt situate“. Portofoliul Orbis/ AccorHotels Eastern Europe include 126 de hoteluri în regiune, iar în Ro­mâ­nia operează (deocamdată) zece unități (sub brandurile Pullman, Novo­tel, Mercure, ibis și ibis Styles în București, Constanța, Sibiu, Sighi­șoara și Arad).

„Faptul că tot mai multe branduri își anunță intrarea pe piața locală sau deja au proiecte în dezvoltare arată că au identificat un mare potențial“, spune și Diana Popescu, proprietar Hotel Epoque din Capitală, clasificat la cinci stele. Un poten­țial justificat prin cifre: anul trecut a fost unul record pe piața turistică autohtonă – România a cumulat 12 milioane de vi­zi­te, dar e adevărat că cea mai mare parte a acestora – nouă milioane – au fost de fapt ale turiștilor români care și-au petrecut concediul în țară. Chiar și așa, românii par să fie mai dornici să petreacă va­can­țele în afara țării (20 de milioane de ple­cări, potrivit Institutului Național de Sta­tis­tică), în timp ce majoritatea străi­nilor care vin în România o fac mai mult pentru business și mai puțin pentru rela­xare. Totuși, privind la partea plină paharului, numărul turiștior străini s-a dublat în ulti­mul deceniu (de la 1,27 de milioane în 2009, la 2,75 de mili­oane în 2017), iar Bu­cureștiul rămâne de departe în topul pre­ferințelor acestora (40%).

Motor de creștere. „Bolul de cristal“ al jucătorilor din industria de profil prezice că, din punct de vedere turistic, pentru România, limita este cerul. „În 2018 ne așteptăm ca România să crească și mai mult în preferințele de vacanță ale turiștilor, în special ale celor străini. Spe­răm că numărul turiștilor străini va atinge trei milioane de persoane (anul acesta, n.r.)“, spune Nicolae Demetriade, preșe­dintele Asociației Națio­nale a Agențiilor de Turism (ANAT), detaliind că rata de creștere este de circa 10-11% de la an la an. În opinia sa, principalul motor de creș­tere pentru 2018 este re­prezentat de zborurile directe care leagă România de diverse orașe europene și de Israel. Iar companiile de transport aerian, în special cele low-cost, au jucat aici un rol esențial: în 2017, peste 20 de milioane de pasageri au zburat din și către România, de două ori mai mulți față de acum un deceniu. Până la urmă, și în industria hotelieră, ca și în cea aeriană, limitele se depășesc prin zbor.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney