Recomandare de lectură: cartea care te poartă prin mii de ani de existență a omului pe Pământ

Acest articol apare în numărul 26 (23 octombrie – 5 noiembrie) al revistei NewMoney

Captivantă, provocatoare, neconvențională, cartea lui Yuval Noah Harari spune, într-un mod seducător, povestea omului pe Pământ.

Un titlu precum „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii“ nu te-ar ambiționa, în mod normal, să citești cartea decât în momente de maximă concentrare. Doar că volumul istoricului israelian Yuval Noah Harari nu este nici pe departe o carte care să-ți biciuiască sinapsele, ci una surprinzător de antrenantă, care te poartă prin mii de ani de existență umană cu un soi de curiozitate rară.

Nu e de mirare cum această poveste originală, detaliată și amuzantă – despre oameni care au exis­tat înainte să existe istoria, despre mituri care au creat lumi noi, despre capitalismul ivit încă de la primele triburi sau despre revoluții agrare și știin­țifice – a devenit bestseller internațional, fiind tra­dusă în peste 40 de limbi.

Apărută recent și la Editura Polirom, în traduce­rea lui Adrian Șerban, „Sapiens. Scurtă istorie a ome­nirii“ este una dintre cărțile care te fac să înțe­legi mai bine parcursul speciei umane, conexiunile dintre știință, cultură și istorie, rostul marilor revo­luții, viitorul spre care se îndreaptă sapiens-ul modern.

Ficțiune. Nonconformistul Harari își transformă cele patru capitole din care și-a alcătuit cartea – „Revoluția cognitivă“, Revoluția agricolă”, „Unificarea umanității“, „Revoluția științifică“ – în hărți atipice pe care le marchează, prin cuvinte inteligent alese, cu „locuri“ cruciale din istoria uma­ni­tății: începând cu spații geografice concrete precum Africa de Est (unde au apărut pentru prima dată oamenii, în urmă cu 2,5 milioane de ani) și până la spații imaginare, cum este ficțiunea (unul din ma­rile secrete care a făcut, crede Harari, ca umanita­tea să evolueze).

Ficțiunea este, spune el, „motivul pentru care sapiens conduc lumea, în timp ce furnicile mănâncă resturile noastre“. Nimic nu ar fi existat, ne amin­tește autorul, în afara po­veș­tilor pe care oamenii le inventează și și le spun unii altora. „Nu există zei în univers, nu există națiuni, bani, drepturi ale omului, legi și justiție în afara imaginației comune a ființei umane“, spune el invocând tot felul de mituri (precum cel al lui Ghil­gameș, despre setea de ne­mu­rire) și legende (precum cea a Peugeot-ului, „o născocire a imaginației noastre colective“).

Viziune. Jonglând cu tot felul de teorii, observații și profeții despre știință, genetică, cultură, religie, economie, sex, memorie și chiar gastronomie, Harari ne poartă prin trecutul tumultuos și prin prezentul calm („majoritatea oamenilor nu-și dau seama cât de pașnică este epoca în care trăim“) provo­cându-ne să vizualizăm în același timp viitorul, care nu arată deloc bine în concepția lui.

O face ca un povestitor desăvârșit, trezindu-ți curiozități și aprinzându-ți imaginația, punându-ți tot felul de întrebări și oferindu-ți răspunsuri temeinic argumentate.

Cum au apărut sapiens, cum au populat și cum au determinat extincția celorlalte specii umane? Cum a apărut limbajul nostru „ca mijloc de a bârfi“ și cât de folos ne-a fost acesta grație capacității sale extraordinare de a transmite informații despre lucruri care nu există? Care este rolul religiei, „al treilea mare factor de unificare a omenirii“, împre­u­nă cu banii și imperiile? Ce ne-a adus politeismul lipsit de prejudecăți și monoteismul misionar? Sunt chestiuni pe care Harari le frământă în alua­tul acestei cărți pline de viață, care-ți oferă pers­pec­tive neașteptate de a privi lumea.

Întrebare. Un parcurs zigzagat – în care te lași ghidat spre Pomul Cunoașterii sau piramidele faraonilor, spre habitatul unui Neanderthals sau Homo sapiens, în care simți mirosul banilor și intuiești capcanele consumerismului –, „Sapiens. Scurtă istorie a omenirii“ este, într-un fel, povestea ta. Pentru că, dincolo de date istorice, adevăruri științi­fice, mituri – sugestiv marcate prin titluri de genul „Capcana luxului“, „Descoperirea ignoranței“ sau „Viitorul intră în scenă“ –, cartea lui Harari este un flux de credințe, norme, valori, sentimente, sen­zații. Este o parte din ceea ce trăim și simțim de 70.000 de ani de istorie sapiens și din ceea ce urmează să devenim.

La capătul acestei călătorii rămâi cu senzații con­tradictorii. Unele te alină la gândul că imagi­na­ția, poveștile, miturile ne vor purta și de aici înainte spre ceea ce noi numim fericire. Altele te înfioară la gândul că ultimele zile ale lui Homo sapiens se apropie de sfârșit și că în locul lui vor apă­rea ființe diferite ca înfățișare, lumi cognitive și emoționale.

Toate te obligă însă să-ți pui o întrebare funda­mentală: „Ce vrem să vrem?“.

Fără limite

Vizionarul Yuval Noah Harari, în vârstă de 41 de ani, este astăzi unul dintre cei mai apreciați istorici grație bestseller-urilor „Sapiens“ și „Homo Deus“.

• Vizionar. Dacă „Sapiens“ descrie istoria umanității, începând cu zorii speciei umane și până la omul de astăzi, „Homo Deus“ conturează lumea viitorului conform unor predicții interesante.
• Clasic. Harari este un susținător vehement al agriculturii convenționale, acesta considerând agricultura industrială drept „una dintre cele mai grave crime din istorie“.
• Vegan. Harari, care petrece 30 de zile pe an departe de cărți sau social media, a devenit vegan în urma documentării propriilor cărți.

FOTO: Guliver / Getty Images