Recomandare de carte: „David Bowie. O stranie fascinație“, biografia unui geniu al extravaganței

Acest articol apare în numărul 32 (22 ianuarie – 4 februarie) al revistei NewMoney

Pe 8 ianuarie, David Bowie ar fi împlinit 71 de ani. Este un moment prielnic să ne amin­tim și să înțelegem mai bine cine a fost acest muzician. Biograful David Buckley ne ajută în acest sens.

„Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă un artist este să cotrobăie prin resturile unei culturi, în căutarea lucrurilor uitate sau care n-au fost luate în serios“, spunea cândva David Bowie, cân­tărețul britanic care murea în 2016, în urma luptei cu cancerul, „aruncând planeta Pământ într-un interminabil și isteric priveghi“, după cum spunea criticul literar Marius Chivu.

Star și legendă deopotrivă, Bowie a redefinit ideea de rock și pop, de modă și stil de viață „cotrobăind“ prin muzică și alte arte după acele nestemate acoperite de timp și uitare pe care le-a transformat apoi în ceva fără precedent. Despre această forță de a da strălucire lucrurilor, despre originalitatea și profesionalismul, pasiunea și vizio­narismul lui scrie cu deosebită meticulozitate biograful David Buckley în cartea „David Bowie. O stra­nie fascinație“.

Imposibil. Publicată pentru prima dată în 1999 și revizuită în 2012, cartea – care se oprește la anul 2005 din biografia artistului – a apărut de curând și în română, la Editura Publica, având același „efect straniu“ și oferindu-ți „iluzia consolatoare că ești încă contemporanul lui Bowie“, după cum crede Marius Chivu.

Prima biografie de o asemenea amploare de­di­cată extravagantului cântăreț – „David Bowie. O stranie fascinație“ – îți creează într-adevăr sen­zația că starul mai este încă printre noi, gata să mai adune din colbul magic al cuvintelor și al sunetelor ceva pe care să-l transforme în experiențe de neuitat.

Autodramatismul, permanenta căutare a iden­ti­tății, dar și durerea din spatele acestei căutări, cuvintele profetice, combinația dintre artificiu și sinceritate, abilitatea ieșită din comun de a extrage idei și de a le transpune în muzică „instaurând noi tendințe“ sunt doar câteva dintre multele instrumente cu ajutorul cărora Bowie a făcut imposibilul: a trans­format în sunet ceea ce nu poate fi explicat și a exprimat emoții pentru care nu există cuvinte.

Reinventat. De la „The Rise and Fall of Ziggy Stardust and the Spiders from Mars“ (1972, despre alter ego-ul Ziggy Stardust, un bisexual androgin) și până la elegiacul „Blackstar (2016, ultimul lui album); de la anii 1970, când Bowie redefinea ideea de star, și până la anii 2000, când era deja un estet desăvârșit; de la filmele și turneele până la cola­bo­rările și prieteniile lui (Tony Visconti, Iggy Pop), cartea ne dezvăluie o parte din viața acestei per­so­nalități uluitoare.

Fără a oferi prea multe informații personale – doar câteva referiri la perioada în care Bowie a fost dependent de droguri sau la mariajul cu modelul de origine somaleză, Iman –, Buckley insistă pe detalii interesante din cariera artistului arătând cum acest britanic extrem de inteligent, sexy, calculat și talentat, care și-a dorit cu disperare să trăiască veșnic („…aș vrea să fiu prin preajmă și în urmă­torii 40-50 de ani“) a știut să se reinventeze mereu.

Omnipotent. Vizionar și curajos, imprevizibil și experimental, Bowie făcea într-un an ceea ce restul artiștilor făceau în anii următori. A pus bazele unei tradiții muzicale soul albe în Marea Britanie. A ridicat glam rockul la înălțimi amețitoare. A dovedit că un concert rock poate fi, de la început până la sfârșit, o producție teatrală. A transgresat granițele dintre identități, sexualități și stiluri muzicale (folk, glam, art-rock, soul, jazz, electro).

A distrus imagi­nea artistului din muzica pop a anilor 1960, dar și mitul masculinității rockului, creând imaginea artistului omnipotent, capabil să se reinventeze cu fie­care album.

Nemuritor. Nu e de mirare, așadar, că artistul cool, sexy, cu atitudine de șaman – fascinat de cărțile unor scriitori precum Burroughs și Orwell, de ocultism, ezoterism, numerologie, ozenistică, de muzicieni ca Elvis, Bryan Ferry sau Frank Zappa – are cei mai devotați fani, cultul dedicat acestuia continuând să se manifeste și astăzi cu aceeași intensitate și creativitate. Pentru că fanii lui Bowie, „indiosincratici și nonconformiști“, aderă nu doar la un crez muzical, ci la un stil de viață, acela cu care idolul lor se identifica. Dar nu trebuie să fii fan David Bowie ca să înțelegi cine a fost și cine con­ti­nuă să fie acest straniu artist.

Cartea lui Buckley te va aduce mai aproape de el, iar la final îți vei dori să (re)asculți muzica lui Bowie și să-ți răspunzi la o întrebare pe care și-o puneau, acum câțiva ani, cei de la The Flaming Lips într-un cântec de-al lor: „Is David Bowie dead?“.

Un artist straniu de bun

David Bowie a fost nu doar unul dintre cei mai originali cântăreți, ci și unul care a schimbat viețile oamenilor. Terapia pop pe care a pus-o în practică i-a scos la lumină pe mulți dintre cei care se simțeau pierduți.

• Mult. A vândut, de-a lungul carierei, în jur de 140 de milioane de albume, averea lui fiind estimată la 500 de milioane de lire sterline.
• Diferit. Repertoriul fără cusur, ciudățenia interpretării, muzica intensă, teatralitatea au făcut ca show-urile lui să fie printre cele mai îndrăznețe din industria muzicală.
• Potrivit. „The Hunger“, în care a jucat alături de Susan Sarandon, este unul dintre filmele care i s-au potrivit nespus de bine.

FOTO: AFP / Guliver – Getty Images