Război fără sfârșit. De ce Orientul Mijlociu nu se poate bucura de pace nici după anihilarea ISIS

Mimi Noel 09/11/2017 | 16:17 Global
Război fără sfârșit. De ce Orientul Mijlociu nu se poate bucura de pace nici după anihilarea ISIS

 

Acest articol apare în numărul 27 (6-19 noiembrie) al revistei NewMoney

În 2014, când gruparea Stat Islamic a cucerit nordul Irakului, facțiunile rivale din regiune și-au unit for­țele pentru a-i în­­­frânge pe ex­tremiștii isla­mici. Acum, pe măsură ce statul is­lamic es­­te pe punctul de a fi anihilat, vechile ri­­va­­lități au țâșnit la su­pra­față.

Kirkuk este locul în care noile și de fapt mai vechile tensiuni sunt cel mai vizibile. Forțele federale irakiene loiale guvernului central din Bagdad se con­fruntă cu luptătorii kurzi pentru controlul celui mai vechi câmp petrolier irakian – Baba Gurgur sau Tatăl Focului, cum l-au botezat în 1927 kurzii. Lupta istorică deja dintre autoritățile irakiene și guvernul regional semiauto­nom al kurzilor (KRG) a reizbucnit pe 16 octombrie când tancurile irakiene au intrat în zona periferică a orașului locuit de peste un milion de suflete.

Armata irakiană și poliția federală, alături de milițiile arabe șiite, s-au lovit de o rezistență slabă a kurzilor, așa că au reușit să ia sub control câmpurile pe­­­­­troliere, o rafinărie și o bază mili­ta­­ră. „Războiul împotriva ISIS este aproape încheiat, dar nu înseamnă că vidul creat a fost ocupat“, crede Ayham Kamel, directorul departamentului Orien­tul Mijlociu și Africa de Nord din cadrul Grupului Eurasia.

„Este un proces complex în care forțele locale și guver­nele centrale vor juca propriul rol. Este o afacere încurcată care va genera instabilitate în unele zone“, a adăugat acesta.

Referendum provocator. Din iunie 2014, kurzii au ocupat o mare parte din Kirkuk și zona pe care o consideră terito­riul lor ancestral.

În timp ce Bagdadul vrea să-și rea­firme controlul centralizat asupra depozitelor de petrol din Kirkuk, kurzii sunt conștienți că acele rezerve sunt critice pentru proclamarea viitorului lor stat independent. Regiunea asi­gură 10% din volumul total de țiței (4,5 milioane de barili) pompat zilnic de Irak, potrivit datelor compilate de Bloomberg Businessweek.

Cea mai mare parte a țițe­iu­lui tran­zitează o conductă operată de kurzi care se întinde via Turcia până la Marea Mediterană. „În mod clar, acest război nu este doar despre petrol, ci miza este o autonomie kurdă mai largă în regiune“, crede Bassel Khatoun, investitor în ca­drul fondului Franklin Templeton Investments din Orientul Mijlociu.

Ofensiva militară a avut loc la trei săp­tămâni după ce kurzii au votat majoritar pentru crearea Kurdistanului, într-un refe­rendum desfășurat pe 25 septembrie. Votul a fost denunțat de oficialii de la Bag­dad, la fel de Turcia, Siria și Iran, unde se regăsesc largi comunități de kurzi. Includerea orașului Kirkuk în refe­ren­dum de către liderul kurd, Masoud Barzani, deși orașul se află în afara zonei de influență a KRG, nu avea cum să nu nască reacția guvernului de la Bagdad, crede Paul Salem, vicepreședinte în ca­drul Institutului pentru Orientul Mijlociu de la Washington.

Luări de poziții. Premierul irakian, Haider al-Abadi, încearcă să-și secu­ri­zeze poziția politică înainte de ale­ge­rile generale de anul viitor. Cu alte cuvinte, „a fost nevoit să mute decisiv și rapid pentru a demons­tra că este ferm nu doar în privința statului islamic, ci și atunci când este vorba de Kirkuk și de chestiunea Kurdistanului“, spune Salem. Prin urmare, Al-Abadi nu a vrut să riște „să fie eti­che­tat drept cel care a pierdut orașul Kirkuk, situa­ție în care nu ar mai avea niciun viitor po­litic.“

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.
← Close