Război fără sfârșit. De ce Orientul Mijlociu nu se poate bucura de pace nici după anihilarea ISIS

Mimi Noel 09/11/2017 | 16:17 Global
Război fără sfârșit. De ce Orientul Mijlociu nu se poate bucura de pace nici după anihilarea ISIS

 

Acest articol apare în numărul 27 (6-19 noiembrie) al revistei NewMoney

În 2014, când gruparea Stat Islamic a cucerit nordul Irakului, facțiunile rivale din regiune și-au unit for­țele pentru a-i în­­­frânge pe ex­tremiștii isla­mici. Acum, pe măsură ce statul is­lamic es­­te pe punctul de a fi anihilat, vechile ri­­va­­lități au țâșnit la su­pra­față.

Kirkuk este locul în care noile și de fapt mai vechile tensiuni sunt cel mai vizibile. Forțele federale irakiene loiale guvernului central din Bagdad se con­fruntă cu luptătorii kurzi pentru controlul celui mai vechi câmp petrolier irakian – Baba Gurgur sau Tatăl Focului, cum l-au botezat în 1927 kurzii. Lupta istorică deja dintre autoritățile irakiene și guvernul regional semiauto­nom al kurzilor (KRG) a reizbucnit pe 16 octombrie când tancurile irakiene au intrat în zona periferică a orașului locuit de peste un milion de suflete.

Armata irakiană și poliția federală, alături de milițiile arabe șiite, s-au lovit de o rezistență slabă a kurzilor, așa că au reușit să ia sub control câmpurile pe­­­­­troliere, o rafinărie și o bază mili­ta­­ră. „Războiul împotriva ISIS este aproape încheiat, dar nu înseamnă că vidul creat a fost ocupat“, crede Ayham Kamel, directorul departamentului Orien­tul Mijlociu și Africa de Nord din cadrul Grupului Eurasia.

„Este un proces complex în care forțele locale și guver­nele centrale vor juca propriul rol. Este o afacere încurcată care va genera instabilitate în unele zone“, a adăugat acesta.

Referendum provocator. Din iunie 2014, kurzii au ocupat o mare parte din Kirkuk și zona pe care o consideră terito­riul lor ancestral.

În timp ce Bagdadul vrea să-și rea­firme controlul centralizat asupra depozitelor de petrol din Kirkuk, kurzii sunt conștienți că acele rezerve sunt critice pentru proclamarea viitorului lor stat independent. Regiunea asi­gură 10% din volumul total de țiței (4,5 milioane de barili) pompat zilnic de Irak, potrivit datelor compilate de Bloomberg Businessweek.

Cea mai mare parte a țițe­iu­lui tran­zitează o conductă operată de kurzi care se întinde via Turcia până la Marea Mediterană. „În mod clar, acest război nu este doar despre petrol, ci miza este o autonomie kurdă mai largă în regiune“, crede Bassel Khatoun, investitor în ca­drul fondului Franklin Templeton Investments din Orientul Mijlociu.

Ofensiva militară a avut loc la trei săp­tămâni după ce kurzii au votat majoritar pentru crearea Kurdistanului, într-un refe­rendum desfășurat pe 25 septembrie. Votul a fost denunțat de oficialii de la Bag­dad, la fel de Turcia, Siria și Iran, unde se regăsesc largi comunități de kurzi. Includerea orașului Kirkuk în refe­ren­dum de către liderul kurd, Masoud Barzani, deși orașul se află în afara zonei de influență a KRG, nu avea cum să nu nască reacția guvernului de la Bagdad, crede Paul Salem, vicepreședinte în ca­drul Institutului pentru Orientul Mijlociu de la Washington.

Luări de poziții. Premierul irakian, Haider al-Abadi, încearcă să-și secu­ri­zeze poziția politică înainte de ale­ge­rile generale de anul viitor. Cu alte cuvinte, „a fost nevoit să mute decisiv și rapid pentru a demons­tra că este ferm nu doar în privința statului islamic, ci și atunci când este vorba de Kirkuk și de chestiunea Kurdistanului“, spune Salem. Prin urmare, Al-Abadi nu a vrut să riște „să fie eti­che­tat drept cel care a pierdut orașul Kirkuk, situa­ție în care nu ar mai avea niciun viitor po­litic.“

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close