Radiografie: Cum au evoluat cotele de piață ale băncilor din România în ultimul deceniu

Principiile teoriei evoluției formulate de Charles Darwin descriu întocmai traseul sis­temului bancar și învin­gătorii acestuia. Ultimul deceniu a adus schim­bări semnificative în clasamentul celor mai mari bănci din România.

Acest articol a apărut în numărul 47 (27 august – 9 septembrie) al revistei NewMoney

Sistemul bancar s-a numărat în ultimii ani printre cele mai active sectoare din lumea fuziunilor și achizițiilor (M&A), o concretizare a așteptărilor multor ana­liști potrivit cărora numărul insti­tuțiilor financiare de la nivel local este nejustificat de mare, în contextul în care inter­medierea financiară este în scă­dere, iar activele sistemului sunt cele mai mici din Uniunea Europeană ca procent din Produsul Intern Brut (PIB).

Această efervescență s-a tradus prin schimbări importante în clasamentul băncilor. Un număr de 15 bănci prezente în sistemul bancar local în ultimul deceniu au reuşit să îşi majoreze cota de piaţa, două şi-au menţinut-o, iar 13 au pierdut în faţa competitorilor, reiese din calculele NewMoney pe baza datelor Băncii Naţionale a României (BNR) din perioada 2007-2017.

Privind în detaliu, cea mai însemnată creștere a cotei de piață aparține Băncii Transilvania, ale cărei active au crescut de patru ori în intervalul analizat. Cu o cotă de piață de aproape 14%, BT se află la mai puțin de două puncte procentuale în spatele austriecilor de la BCR, în condițiile în care în urmă cu un deceniu îi despărțeau peste 18 puncte procentuale. De altfel, BCR este instituția fi­nan­ciară care a pierdut cea mai mare cotă de piață în ultimii zece ani – opt procente.

MODELUL DE CREȘTERE. O parte din creșterea cotei de piață a clujenilor de la BT se datorează și achiziției Volksbank.  Nemții controlau în 2014, ultimul an înainte de fuziune, o felie de 3,4% din totalul activelor. În topul băncilor cu cele mai mari creșteri ale cotelor de piață, achiziții la activ mai are și UniCredit, care în perioada analizată a încheiat atât fuziunea cu HVB Țiriac cât și prelua­rea Banca di Roma. Alte bănci din top nu au însă fu­ziuni în spate, în cazul lor fiind vorba exclusiv despre o creștere organică a acti­velor (ING, CEC, Raiffeisen și Garanti).

De atlfel, aceasta este strategia gene­rală a jucătorilor de la nivel local. De precizat că datele de mai sus nu reflectă și recent formata Patria Bank sau fuziunea dintre Intesa SanPaolo Bank și Veneto. „Modelul de business al băncilor din România a fost şi este, cu câteva mici excepţii, unul de creştere organică“, spu­ne Vlad Năstase, șeful companiei de consultanță Concilium, care împărtășește opiniile mai multor analiști care anti­ci­pează o încetinire a ritmului de creditare pe zona de retail, pe fondul încetinirii creş­terii economice

În trimestrul al doilea din 2018, PIB-ul a consemnat un avans de 1,4% față de primele trei luni din 2018, respectiv de 4,4% față de aceeași perioadă din 2017, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Deși Co­mi­sia Națională de Prognoză (CNP) și-a re­vizuit estimarea de creștere pentru acest an, de la 6,1% la 5,5%, datele din pri­ma jumătate a lui 2018 nu par a confirma scenariile.

Iar o încetinire a creșterii economice pune presiune pe bugetele populației și implicit pe activitatea de creditare a băn­cilor. Șeful Concilium crede că o strategie care ar putea „balansa“ acest efect ar fi o aplecare mai agresivă a băncilor asupra segmentului corporate. „Nu trebuie uitat că majoritatea firmelor din România sunt IMM-uri. Aşadar, băncile care vor şti să abordeze într-un mod flexibil acest segment au un potenţial de creştere mai ridicat al cotei de piaţă“, spune el.

ECUAȚII DE FUZIUNI. Achizițiile au produs evoluții uneori spectaculoase în ceea ce privește cota de piață a cumpărătorilor, însă procesele de fuziune ale băncilor nu sunt tocmai facile. Integrarea businessurilor și adaptarea portofoliilor necesită timp, dar și bani. Una dintre problemele de pe lista de rezolvat post-fuziune a fost, în cazul sistemului bancar local, cea a creditelor în franci elvețieni. Banca Tran­sil­vania a făcut oferte de conversie a acestor credite atât pentru foștii clienți Volksbank, cât și pentru cei ai Bancpost, oferind o reducere a soldului și o aliniere a dobânzilor în funcție de tipul creditului (ROBOR, plus marja băncii).

Complicații pot veni și din exterior. Spre exemplu, Bancpost a fost sanc­țio­nată recent de Autoritatea pentru Pro­tecția Consumatorilor (ANPC) cu suma de 150.000 de lei. Mai problematică decât amenda a fost decizia ANPC, care a dispus returnarea către clienţii băncii a tuturor dobânzilor percepute în perioada 2008-2018, pentru un portofoliu de cre­dite cesionate către societăţi din Olanda. Impactul acestor restituiri s-ar putea ri­dica la circa 300 de milioane de euro. Oficialii Banc­post susțin că vor discuta cu auto­ritățile pentru a înțelege decizia, dar și că se vor adresa instanței. Mai mult, ei consi­deră că nu este de datoria lor să restituite acele dobânzi. „În orice situație însă, obli­gația de restituire a anumitor sume de bani nu va putea fi reținută în sarcina băncii, ci, eventual, în măsura în care ins­tanța va constata legalitatea mă­su­rilor dispuse, doar pe seama cesio­na­ru­lui, care a încasat sumele“, se arată într-un co­municat transmis de Bancpost, în care se mai precizează că tranzacția cu BT nu va fi afectată, dar și că BT nu își va asuma plata acestor sume în situația în care instanța va decide că ele revin băncii, și nu companiilor olandeze.

DIMENSIUNEA CORECTĂ. Dimensiunea sistemului bancar local depinde, în mare măsură, și de strategia internațională a marilor jucători europeni, și nu numai, având în vedere că majoritatea activelor sunt controlate de acționari străini, care fie pot lua decizia de a se consolida (glo­bal sau local), fie de a renunța la opera­țiunile din România, cum s-a întâmplat în cazul băncilor cu capital grecesc.

Toate băncile cu capital elen au înre­gistrat în ultimul deceniu scăderi ale cote­lor de piață, fiind dur lovite atât de cri­za economică, cât mai ales de probleme interne ale Greciei. Trei din patru bănci gre­cești prezente în România au fost scoase la vânzare. Bancpost și-a găsit un cumpă­rător în Banca Transilvania (rezultatele acestei fuziuni urmează să fie reflectate în cota de piață a BT), iar Piraeus a fost poarta de intrare a fondului american de investiții J.C. Flowers pe piața financiară locală, în vreme ce Banca Românească a fost la un pas de a fi preluată de ungurii de la OTP, însă BNR s-a opus tranzacției.

Dincolo de strategia acționarilor, dimensiunea în sine a băncii este relevantă. Experții sunt de părere că instituțiile mici au șanse limitate de supraviețuire pe termen mediu. Analizând performanțele ins­tituțiilor financiare cu cote de sub 1% din piață, cu câteva excepții, toate au stagnat în ultimul deceniu sau au pierdut teren. În evidență ies Libra Internet Bank, cu o creș­tere de 0,8 puncte procentuale (pp), Intesa SanPaolo cu o creștere de 0,4 pp, și Idea Bank, instituție care a reușit să-și dubleze cota de piață, aceasta fiind însă de sub 0,5% la sfârșitul anului trecut.

Fragmentarea din partea de jos a sistemului înseamnă mai multe opțiuni pentru jucătorii cu strategii agre­sive, crede Năs­tase. Anul trecut, 15 bănci aveau o cotă de piață de sub 1%, în vreme ce primele cinci bănci dețineau aproape 60% din active. „Mă aştept ca în perioada următoare să mai asistăm la încă două-trei procese de achi­ziţie cu succes a unor bănci mai mici“, anticipează Năstase. Achi­ziții care vor în­semna încă un pas în procesul de consoli­dare a sistemului bancar.

Un deceniu greu

Ultimii zece ani au adus creșteri mari pentru unele bănci de la nivel local, dar și scăderi însemnate pentru altele. Multe instituții financiare și-au rotunjit cota de piață prin achiziții.

• CÂȘTIGURI ȘI PIERDERI. 13 bănci au înregistrat în ultimul deceniu (în perioada 2007-2017) o scădere a cotei de piață la nivel local. Cel mai mult teren au pierdut BCR, BRD și Bancpost. Două bănci s-au menținut la același nivel, iar celelalte bănci active de zece ani au consemnat pierderi.
• FRAGMENTARE. Majoritatea activelor sunt concentrate la marii jucători din sistemul bancar. Cele mai mari șase bănci din România dețin aproape 60% din active. Trei bănci au cote de piață de peste zece la sută, patru între cinci și zece la sută, zece între unu și cinci la sută și 15 sub unu la sută.
• PROFIT. Cele mai mari șase bănci din România au raportat un profit net de circa 690 de milioane de euro în prima jumătate a anului, potrivit rapoartelor transmise de bănci. Francezii de la BRD au înregistrat cel mai bun rezultat, de 166,7 milioane de euro.
• M&A. În perioada 2005-2015, aproape 20 de bănci și-au schimbat proprietarii. De atunci s-au mai concretizat alte trei tranzacții mari.

FOTO: Guliver / Getty Images