Proprietarii Dedeman investesc un munte de bani în ceea ce acum trei decenii era considerat un morman de fiare vechi

Senica Micu 21/01/2019 | 11:12 Special
Proprietarii Dedeman investesc un munte de bani în ceea ce acum trei decenii era considerat un morman de fiare vechi

O mișcare-surpriză, concretizată la finalul anului trecut, a dat curs unei avalanșe de presupuneri printre reprezentanții industriei locale de alumi­niu. Actorii principali: frații Pavăl, proprietarii Dedeman și Alro Slatina.

Acest articol a apărut în numărul 57 (21 ianuarie – 3 februarie 2019) al revistei NewMoney

Vestea că aceștia au cumpărat pe bursa de la București 23,16% din cel mai mare producător de aluminiu din Europa Continentală (cu excepția Rusiei și a Peninsulei Scandinave) a luat pe neaș­teptate mediul de business, mai ales că numele lor este asociat de peste 25 de ani cu Dedeman, liderul de astăzi al pieței locale de bricolaj (cu afaceri de aproape 1,4 miliarde de euro în 2017), și mai puțin cu alte domenii. Întrebarea „De ce au înce­put Dragoș și Adrian Pavăl să inves­­teas­­că masiv în sectoare care nu au nicio legătură cu retail-ul?“ vine, prin urmare, de la sine.

Dacă e să ne uităm retrospectiv, diversificarea pare să fie trăsătura definitorie a strategiei lor de business din ultimii ani. Metaforic vorbind, portofoliul lor de afaceri a început să semene cu rafturile unui magazin aprovizionat cu produse din game tot mai diferite. Dincolo de metaforă, fondatorii Dedeman au luat decizii pe care le ia orice business de familie, ajuns la maturitate. Să le luăm însă pe rând.

INDUSTRIA (E) GREA. E decembrie 2018 și frații Pavăl cumpără pentru 107,8 milioane de euro (495 milioane de lei) aproape un sfert din Alro Slatina, în cadrul plasamentului privat iniţiat de acţionarii majoritari (Vimetco N.V., n.r.). Într-un comunicat de presă publicat la o zi distanță de acest anunț, Alro spune că „tranzacția realizată de către acțio­­narii săi va aduce beneficii pe termen mediu și lung atât societății, cât și investitorilor, prin îmbu­­nătățirea semnificativă a lichidității și a vizibilității companiei pe piața de capital“. Ce ar putea însemna asta pentru frații Pavăl? „Cei doi antrepre­nori se gândesc să-și cimenteze banii în afaceri care sunt sigure pe termen lung. Iar Alro Slatina și-a dovedit viabilitatea și înainte de 1990, și după. Ei au făcut bani într-un sector volatil, cu câștiguri mari, dar pe termen scurt“, punctează Petru Ianc, consilier pe probleme industriale.

Tradițional, în ultimii 30 de ani, foarte puțini antreprenori s-au orientat spre industrie, infamul do­meniu comparat la începutul anilor ’90 cu un morman de fiare vechi. Desigur, lucrurile sunt complet diferite în cazul aluminiului. Și nu vorbim aici de proprietățile sale fizice. De altfel, investiția Pavăl Holding în Alro venea la scurt timp după ce Chimcomplex Borzeşti, societate deţinută de omul de afaceri clujean Ştefan Vuza, cumpărase activele combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru aproximativ 128 de milioane de euro.

Comentând cele două tranzacții, Ion Sturza, fost prim-ministru al Republicii Moldova și membru în Consiliul de Administrație al Oltchim, crede că nu vom auzi prea curând de alți antreprenori care să le urmeze exemplul când vine vorba de inves­­tiții.„Frații Pavăl au iluzia unui exces de finanțare și încearcă să se diversifice. Considerând probabil că retail-ul cu brico are limite și e vulnerabil. Atenție, ei au acceptat un pachet minoritar. Deci, este o investiție mai degrabă financiară“, mai spu­­ne acesta.

Surse din mediul de business consideră miș­carea lor una strategică, „pentru diminuarea riscului pe care-l presupune generarea unui mare volum de lichidități dintr-un singur business, unul ciclic, legat de ritmul în care se dezvoltă piața imobiliară, carac­­te­­rizată prin creșteri importante după criză“. „Lipsa de lichiditate din piață, alături de modul de finanțare bazat prea mult pe creditul furnizor, in­fluențează evoluția businessului din acest sector“, trăgeau concluzia analiștii de la KeysFin, în urma unei analize despre industria metalurgică, unde e prezentă și Alro.

Privind în ansamblu, creșterea economică din ultimii opt-nouă ani a fost puternic impulsionată și de sectorul construcțiilor. Iar cererea de materiale de construcții a avut fluctuații în această pe­ri­oadă, în funcție și de accesul la creditare. De pildă, în primele zece luni din 2018, volumul lu­crărilor de construcţii a scăzut faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, cu 4,1% ca serie brută, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS). „Volumul lu­­cră­­rilor de construcţii a scăzut la clădirile rezi­­den­­ţiale cu 26,8%, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezona­litate“, reiese din datele INS.

„De ce au profituri mari? Simplu: nu prea este concurență în piața de bricolaj“, spune și Dragoș Roșca, preşedintele fundației Romanian Business Leaders (RBL). Altfel spus, celelalte companii pre­zente în retail-ul local de bricolaj nu re­pre­zintă nici pe departe o amenințare pentru su­pre­mația de piață a Dedeman, primul business antreprenorial 100% românesc care a depășit o cifră de afaceri de un miliard de euro.

Totuși, investiția fraților nu este complet lipsită de unele riscuri, evidențiate de președintele RBL, cum ar fi faptul că, în momentele de criză, când încetinește economia globală, scad comenzile de aluminiu și, inevitabil, scade prețul. În plus, presiune pe preț ar mai putea pune și companiile din Orientul Mijlociu, pe fondul unei supraproducții.

La rândul său, Petru Ianc aduce în discuție alte două probleme importante care se regăsesc în industria de aluminiu. Una legată de prețul energiei, „pentru care nu există niciun control“, și o alta de ceea ce se întâmplă la nivel internațional cu războiul comercial cu Statele Unite. Așadar, in­­ves­­tiția în Alro ar putea să vină la pachet cu unele pro­­­­bleme, dar care nu au neapărat legătură cu pro­­fitabilitatea companiei (care în prima jumătate a anului trecut a avut un profit de 33,2 milioane de euro), ci mai curând cu mișcările globale.

MIZA PE IMOBILIARE. De contextul internațional poate fi legată și o altă intenție a Dedeman, rămasă însă la stadiu de proiect, de a se extinde cu un centru comercial în Republica Moldova. Proiectul a fost anunțat în 2014, iar un an mai târziu s-a semnat un contract cu compania Piele SA pentru construirea complexului pe terenurile deținute de aceasta. Valoarea planificată a investiției era de 20 milioane de euro, numai că, în 2017, Dedeman a anunțat că se retrage din Republica Moldova „din cauza barierelor administrative, a birocrației excesive și a lipsei unei certitudini în privința unei decizii a autorităților locale“.

Făcând abstracție de aceste motive, extinderea regională ar fi fost riscantă și pentru că, pe de o parte, ar fi apărut necesitatea unui management pe care să-l exporte, iar pe de alta, pentru că investitorii ar fi rămas prinși în aceeași buclă a bricolajului.

Cert este că, după ce au renunțat la aceste pla­­nuri, au apărut și primele indicii că vor să-și in­­ves­­tească banii în alte domenii. O primă tentativă au avut-o în același 2017, când și-au anunțat intenția de a prelua cele cinci clădiri ale complexului AFI Park, dezvoltat de AFI Europe România, în ceea ce ar fi urmat să devină cea mai mare tranzacție din istoria segmentului local de birouri, în valoare de aproape 164 de milioane de euro. Ulterior, au revenit cu anunțul că vor prelua doar clădirile 1, 2 și 3, pentru a renunța în cele din urmă și la acestea, cu toate că semnaseră un antecontract pentru suma de 86,5 milioane de euro.

Aventura lor imobiliară a continuat însă un an mai târziu, când au cumpărat proiectul de birouri The Bridge, dezvoltat în zona Carrefour Orhideea București de Forte Partners, unul dintre cei mai mari investitori de imobiliare din România, tran­­zacție evaluată la circa 200 de milioane de euro. Proiectul The Bridge are trei etape de dezvoltare și va avea la final o suprafață totală de aproximativ 80.000 metri pătrați. Prima fază a fost închiriată integral către chiriaşi precum BCR şi IBM, a doua fază se află în construcţie şi a fost preînchiriată către UPC, Schlumberger şi Medicover, în timp ce faza a treia se află în stadiul de pregătire.

„Această tranzacţie marchează un moment de referinţă pentru piaţa imobiliară locală, dar şi pentru economia românească. Am arătat că un dezvoltator român poate concura cu marile grupuri internaţionale pe o piaţă foarte dinamică şi că poate încheia tranzacţii de anvergură“, declara la mo­mentul respectiv Geo Mărgescu, CEO şi cofon­dator Forte Partners. Este cea mai mare tran­­zacţie încheiată până acum pe sectorul birourilor, depă­şind recordul precedent marcat recent de fondul de investiţii Lion’s Head Investments, care a plătit 170 de milioane de euro pentru complexul de birouri Oregon Park din cartierul Pipera.

„Proiectul The Bridge se află printre cele mai atractive de pe piaţa de real estate, iar achiziţia lui va consolida activitatea grupului Dedeman. Spe­răm să marcăm un nou început pentru antreprenorii români, care să aducă mai multă încredere în dezvoltarea şi achiziţionarea de proiecte de an­vergură“, spunea tot atunci și Dragoş Pavăl, CEO Dedeman.

Și totuși, de ce o investiție în clădiri de birouri? O clădire de birouri este generatoare de cash, ți se întorc banii chiar de a doua zi. Este o investiție pro­fitabilă chiar dacă ar veni criza.

PERSPECTIVE DE PIAȚĂ. Lecțiile învățate de frații Pavăl în cei 25 de ani de dezvoltare a afacerii Dedeman sunt acum regândite și aplicate conco­mitent pe mai multe direcții, combinând retail-ul nu doar cu imobiliarele și industria grea, ci și cu ener­gia. În octombrie 2017, potrivit datelor publicate de Bursa de Valori Bucureşti (BVB), Dedeman a cumpărat 0,68% din acțiunile Transelectrica, ajun­gând la un pachet de 5,56%. În același timp, compania mai deține și 5,76% din Electrica, precum și 7,4% din transportatorul naţional de ţiţei Conpet Ploieşti, după ce a cumpărat un pachet de 524.366 de acţiuni în primăvara anului trecut. „Aceste so­cietăți din energie vor continua să fie tentante atâta vreme cât România nu va fi conec­tată la Europa decât secvențial“, explică Petru Ianc. Valoarea totală a acțiunilor cumpărate de cei doi pe BVB se ridică la circa 160 de milioane de euro. Gabriel Aldea, șeful departamentului de brokeraj al Tradeville, lasă de înțeles că ultimele investiții pe bursă ale fraților Pavăl pot avea un efect de cerc virtuos în cazul lor. Apetitul lor pentru bursă este un stimulent pentru alți investitori, ceea ce ar crește numărul companiilor listate, iar „una dintre acestea ar putea fi, de exemplu, chiar Dedeman“.

În urma unei investiții de două milioane de euro de anul trecut, făcută prin intermediul PIF Industrial, frații Pavăl au devenit parteneri și în ROCA, o platformă de investiţii pentru companiile româ­­neşti aflate în dificultate financiară. Proiectul a fost dezvoltat de CITR Group, holdingul din care face parte Casa de Insolvenţă Transilvania, și îi mai are ca parteneri pe  Dan Şucu, fondatorul

Mobexpert, şi compania Astra Rail Management, controlată de antreprenorul german Thomas Manns. În ultima ediție „TOP 300 Capital. Cei mai bogaţi români“, frații Pavăl apar cu o avere eva­luată la 1,7-1,8 miliarde de euro, poziționându-se pe locul al doilea, la o distanță mică de omul de afaceri Ion Țiriac, care ocupă primul loc, cu 1,9-2 miliarde de euro.

În ceea ce privește Dedeman, acesta este brandul care a înregistrat cea mai mare creștere a valorii în 2018, de 47%, fiind evaluat la 304 milioane de euro în Raportul anual privind cele mai valoroase branduri românești, realizat de Brand Finance. „Clasamentul Brand Finance pentru România ne arată că antreprenorii locali au capacitatea de a crea branduri noi foarte valoroase într-un timp relativ scurt, iar aici pot fi exemplificate câteva din top zece 2018: eMAG, Dedeman, Banca Transilvania, Bitdefender“, punctează Mihai Bogdan, director Brand Finance România.

Conform ultimelor raportări la Ministerul Finan­țelor, profitul net al Dedeman s-a apropiat de 200 de milioane de euro în 2017.  „Sectorul de bricolaj este în proces de maturizare. Încă nu a ajuns la ma­turitate. Va mai dura câțiva ani și mai este loc de dezvoltare. Încă nu sunt magazine de bricolaj în toate orașele cu potențial“, spune Cristian Gă­van, fondator MAM Bricolaj. Și adaugă: „Piaţa intră sub umbrela a doar câţiva jucători: Dedeman,

Leroy Merlin, Brico Depot, Hornbach. Con­­curenţa e mare, iar diferenţa o vor face bugetele și campaniile de marketing“.

Potrivit unor date furnizate de jucătorii prezenți aici, piața a crescut cu aproximativ 20-25% în 2018, în contextul în care și venitul mediu a crescut, iar sectorul de construcții a avut un parcurs la fel de bun. „Sunt multe locuințe contractate și nelivrate, care încă se află în etapa de execuție. În plus, există migrația din rural spre urban“, adaugă Cristian Găvan.

Pe mai departe, nu sunt așteptate tranzacții importante în bricolaj – jucătorii mari din piață sunt foarte puternici și nu cred că se vor lăsa cum­pă­rați. Dar vom asista la dezvoltarea rețelelor mai mici. Care sunt mult mai flexibile.

Cu toate aceste premise în față, plasamentele fraților Pavăl „se doresc a fi sigure“, punctează surse din piață, o siguranță reflectată de stabilitatea piețelor în care au investit și dublată de profiturile din bricolaj.

 

ACHIZIȚII SONORE

Ultimii ani s-au centrat pe diversifica­­rea investițiilor în cazul antreprenorilor Dragoș și Adri­­an Pavăl, care au fă­­cut achiziții importante pe bursă. Să enumerăm câteva.

 

ALUMINIU. Finalul anului trecut aducea o veste in­­te­­resantă pentru indus­tria românească: un pachet de 23,16% din Alro Slatina trece în portofoliul Pavăl Holding.

ENERGIE. În ultimii doi ani, proprietarii Dedeman au cumpărat pachete semnificative de acțiuni în Transelectrica, Electrica și Conpet.

IMOBILIARE. În vara lui 2018, este cumpărat pro­iectul de birouri The Bridge, dezvoltat de Forte Partners, tranzacție evaluată la 200 de milioane de euro.

CONSTRUCȚII. Producătorul de materiale de construcții Cemacon este singura investiție pe bursă a familiei Pa­­văl care are legă­­tură cu bricolajul.


ILUSTRAȚIE de Vali Ivan

Senica Micu are o experiență de peste zece ani în presa de business. A scris pentru mai multe publicații, precum Forbes, Money Express și Capital, realizând interviuri cu lideri de companii și antreprenori. În paralel, a coordonat diverse proiecte editoriale și s-a implicat în organizarea unor evenimente. În 2011, a câștigat unul dintre marile premii ale concursului „Tânărul Jurnalist al Anului”, inițiat de Freedom House România.