Principiul antreprenorului Florin Madar, șeful Temad Group: „Dacă oportunitatea nu bate la ușă, construiește una”

Cristina Dobreanu 31/01/2017 | 13:39 Oameni
Principiul antreprenorului Florin Madar, șeful Temad Group: „Dacă oportunitatea nu bate la ușă, construiește una”

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

În vremuri de incertitudine, supravie­țuirea unui business poate fi asigurată prin construirea de noi oportunități. Studiu de caz: Florin Madar și al său Temad Group.

Brașoveanul Florin Madar (53 de ani) a construit în urmă cu aproape 25 de ani o afacere în domeniul importului și distri­buției de materiale auxiliare pentru con­strucții. Inițial, nu a fost singur, ci ală­turi de doi asociați, însă începând cu anii 2000 a devenit unic acționar al unui business care a crescut, chiar și pe timp de criză, cu cel puțin 5%. Păstrând această tendință, grupul Temad a încheiat 2016 cu afaceri estimate la circa 32 de mili­oa­ne de euro. Tot în criză a hotărât să își diversifice businessul.

A fost o decizie aflată la intersecția opor­tu­nității cu nevoia de a-și găsi puncte de sprijin în afara afacerii principale. Așa s-au născut Temad Energie (centrală foto­voltaică) și Temad Pro­duc­ție (fa­brica de plasă din fibră de sticlă). O mutare inspirată la vremea aceea, ținând cont mai ales de faptul că piața construc­țiilor a fost una dintre cele mai lovite de criza economică și finan­ciară. Astfel, în 2013 a investit 3,7 mili­oane de euro într-o centrală fotovoltaică – „o centrală mică“, spune antreprenorul – cu o producție anuală de 3.200 MW pe oră și o putere instalată de 2,6 MW.

În același 2013 a decis să aloce aproxi­mativ un milion de euro într-o fabrică de plasă de fibră de sticlă. „Având deja dis­tribuția, noi am venit din avalul circuitului. Plasa de fibră de sticlă era un produs pe care l-am importat destul de mult timp și am zis că este o oportunitate să îl și producem“, spune antreprenorul.

PARIUL CU ENERGIA VERDE. Doar că so­coteala de acasă nu se potrivește (tot timpul) cu cea din târg. La trei ani de la apariția celorlalte două firme în grup, lucrurile par să nu mai meargă la fel de bine. „Pe producție am scăzut față de 2015. Am avut ceva probleme la pro­duc­ția de plasă, dar și la cea de energie pentru că a bătut soarele mai puțin decât anul trecut și, din acest punct de ve­dere, depindem de soare“, mai explică el.

Dar nu soarele a fost principalul vinovat. În 2013, a considerat că investiția în energia regenerabilă este o oportunitate, în condițiile în care mulți producători se bazau, mai ales, pe certificatele verzi. „Eu mi-am asumat riscul ca centrala să nu producă dacă nu bate soarele, mi-am asumat riscul întreținerii și reparării defecțiunilor, dar riscul să se schimbe legea, nu“, punctează Florin Madar. Pe de altă parte, recunoaște că are, totuși, o situație privilegiată fiindcă, nefiind un mare producător de energie, vin­de certificatele printr-un contract bilateral (precizând că veniturile centralei provin trei sferturi din valorificarea certificatelor verzi și doar un sfert din pro­ducția de energie). Spune că a luat în calcul vân­zarea centralei, însă „nu în mod activ“.

PRODUCȚIE FĂRĂ MUNCITORI. De partea cealaltă, nici producția nu merge prea bine din cauza lipsei de muncitori. Dacă în 2015 au produs aproape nouă milioane de metri pătrați de plasă, în acest an nu au mai găsit oameni cu care să poată lucra în trei schimburi, cu toate că cerere pentru acest tip de produs există. A ră­mas așadar doar cu două schimburi și cu o producție cu 30% mai mică. Fiindcă nici fabrica nu este foarte mare, ar mai avea nevoie de circa zece per­soa­ne. „Sa­la­riile sunt între 1.800 și 3.000 de lei brut – variază în funcție de pro­ducție“, exem­pli­fică antreprenorul. Speră să rezolve criza, căci anul trecut a fost nevoit să importe plasa din fibră de sticlă, iar ținta lui este să aibă o producție cons­tan­tă de circa opt milioane de metri pă­trați pe an. Ia în calcul și robotizarea companiei, însă un asemenea proces este costisitor, iar retehnologizarea unei fabrici relativ noi, care funcționează doar de trei ani, pare greu de realizat. În total, sunt 270 de angajați, majoritatea, însă, lucrează în zona de distribuție, care este și cea mai performantă companie a grupului.

Deocamdată, nu regretă diversificarea făcută în 2013. Nici nu caută să vândă afa­cerea, pe care speră să o lase moș­te­nire copiilor, el fiind, de altfel, și preșe­dintele Family Business Network România, o organizație care își propune să aducă laolaltă mai multe afaceri de familie. „Deocamdată nu mă văd la pensie. Trebuie să dau businessul mai de­parte. Nu o să mă retrag fără să las lucrurile aranjate“, mărturisește Florin Madar. Cu toate acestea, având expe­riență, pare conștient că orice pas pe loc, într-o eco­no­mie care nu are predic­tibilitate pe termen lung, se poate traduce într-un regres al afacerii. De aceea, pare să fie în cău­ta­rea unor alternative, căci, în cazul rea­pa­riției unei crize, trebuie să fie sigur că va cădea în picioa­re.

EXTINDEREA. Fiindcă businessul de dis­tribuție este, de fapt, cel care susține gru­pul, Florin Madar a încercat să iasă cu produsele (proprii sau branduri străi­­ne) și pe alte piețe apropiate. A vrut să intre anul trecut pe piața din Georgia, unde a căutat un partener local, însă spune acum că „șansele să se concreti­zeze sunt relativ mici“. Este deja pre­zent, printr-un joint-venture, în Repu­blica Moldova, a deschis la un moment dat și o filială în Bulgaria, dar a mai încercat să își extindă distribuția și către alte câteva „țări exotice“. „În Republica Moldova, (afacerea, n.r.) funcționează deja de șapte ani, dar în Bulgaria nu a funcționat decât foarte puțin“, spune antreprenorul, care pare să nu fi găsit rețeta potrivită pentru o extindere sus­te­nabilă în țările înve­cinate. Rămâne însă optimist și punc­tează: „Încercăm. Tot timpul avem în vedere să ne mai extindem undeva“.

Deocamdată, rețeaua este bine dez­vol­tată la nivel național – de la marile orașe la mediul rural. Prin cele 14 puncte de lucru în întreaga țară produsele ajung la revânzători, în marile magazine de retail sau la companiile din domeniul construc­țiilor. „Sunt și segmente pe care nu le acoperim încă, de exemplu pape­tăriile sau librăriile“, explică Florin Madar, preci­zând că aici este o altă oportunitate de creștere, mai ales că în portofoliul companiei se află și produse precum lipi­ciul. Recunoaște că nu are însă o ofertă com­pletă pentru a putea intra pe radarul aces­tora, de aceea este în căutare de sub­­dis­tribuitori. „Sunt ches­tiuni de per­­­s­pectivă. Și sunt destule lucruri care ne țin în priză“, spune Madar. De altfel, până în 2018 speră să fie funcțională și platforma online prin care să poată comercializa direct produsele.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Perspectivele lui 2017” color=”juicy_pink” border_width=”2″][vc_column_text]Toate estimările arată că economia României va continua să crească și în 2017, însă mai temperat decât anul trecut.  În ceea ce privește construcțiile, ca la fiecare început de an, așteptările sunt mari.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • Prognoze. Piața de construcții este estimată la 15 miliarde de euro, iar cea de matriale de construcții la trei miliarde de euro, potrivit datelor companiei.
  • Ținte. Grupul Temad și-a propus pentru anul acesta o creștere de cel puțin 7% a afacerilor și anticipează că piața de construcții va avansa tot cu același procent.
  • Dificultăți. Presiunea pe preț este în continuare mare și vine atât de la concurența crescută, cât și de la puterea de cumpărare redusă. Florin Madar argumentează că după 2008-2009 piața nu a mai acceptat creșteri de prețuri. „Plăcinta este mai mică, oamenii de la masă sunt mai mulți“, punctează Florin Madar.
  • Semnale de alarmă. Dar, pentru ca toate planurile companiilor, inclusiv ale grupului fondat de antreprenorul brașovean, să se îndeplinească este nevoie de stabilitate politică și de menținerea unui trend de dezvoltare economică similar celui de anul trecut.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Antreprenorul Florin Madar pare să se ghideze după dictonul „dacă oportunitatea nu bate la ușă, construiește una”. Sursa foto: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.