Prețul creșterii: Cum vom simți inflația în condițiile în care totul se scumpește, de la servicii și bunuri de larg consum la credite

Economia României este într-o oare­care „aterizare“, însă, în pofida eforturilor băncii centrale de a se asigura că aceasta este lină, avansul prețurilor și incertitudinea generalizată ar putea da peste cap orice scenariu.

Rata anuală a inflației a sărit în aprilie până aproape de borna de 14%, peste așteptările analiștilor și ale decidenților politicii monetare, forțând Banca Națio­nală a României (BNR) să accele­reze sem­nificativ ritmul de creștere a do­bân­zilor. Prețurile au înregistrat în aprilie un avans de 3,7% față de luna anterioară, în condițiile în care tarifele la energie au fost plafonate. Față de începutul anului, mărfurile și serviciile din România s-au scumpit, în medie, cu 7,9%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

Bunurile nealimentare, cu o pondere de aproape 50% în coșul inflației, categorie ce cuprinde și facturile la utilități, au înregistrat creșteri medii de preț de 16,3% în aprilie față de anul anterior, dar efectele de runda a doua sunt deja vi­zi­bile și la nivelul celorlalte grupe. Bu­nu­rile alimentare, cu o pondere de 33% în coș, au înregistrat un avans de 13,5%, iar serviciile – de 7,1%.

Confruntată cu această evoluție, BNR a fost nevoită să opereze în a doua săp­tă­mână din mai o majorare de 75 de puncte de bază a dobânzii-cheie de po­li­tică monetară, cea care dă tonul do­bân­zilor din piață, cel mai abrupt ritm din actualul ciclu. Unii analiști se așteptau chiar la o creștere de un punct procentual, în contextul în care dobânda din România, de 3,75% în prezent, este semnificativ sub cea din alte state din regiune care se con­fruntă cu evoluții similare ale inflației.

Regiunea

În Polonia, unde rata anuală a inflației a urcat la 12,3% în aprilie, banca cen­trală a operat și ea la începutul lunii mai o majorare a dobânzii de 75 de puncte de bază, a opta în tot atâtea luni, aceasta ajungând la 5,25% pe an, cel mai ridicat ni­vel din 2008 încoace.

La sfârșitul lunii aprilie, Banca Națională a Ungariei a majorat dobânzile la 5,4% pe an, după ce forintul a înregistrat o depreciere semnificativă față de euro, iar perspectivele privind inflația s-au deteriorat. Inflația a atins în aprilie nivelul de 9,5%, cel mai ridicat din ultimii 21 de ani, potrivit pre­sei internaționale.

Și Cehia a ajuns cu dobânzile la 5,75% pe an, cel mai ridicat nivel din 1999, și cu 5,5 puncte procentuale peste nivelul din iunie 2021. Inflația din Cehia a accelerat la 14,2% în aprilie.

Astfel, România are în prezent cea mai mare dobândă real negativă din regiune, de peste -10%, fiind urmată de Cehia (-8,45%), Polonia (-7%) și Ungaria (-4,1%). Acest context este atent urmărit de BNR, după cum a precizat guvernatorul Mugur Isărescu la lansarea noului Raport asupra inflației. Întrebat dacă BNR își propune să reducă această diferență față de regiune, Isărescu a precizat că „deocam­dată, da“, adăugând că „ar trebui să mărim pasul“. „Ecartul sub nicio formă nu mai pu­tem să-l lăsăm să se îndepărteze. Am văzut ce se în­tâmplă pe piețele monetare și financiare. Creditorii încep să ridice din sprâncene. Discuția cu piețele e o discuție extrem de complicată“, a mai spus guvernatorul.

Creșterea

Mugur Isă­rescu a detaliat rațio­namentul care a determinat BNR să acționeze de o manieră semnificativ mai puțin amplă decât bancherii centrali din regiune. Guvernatorul a arătat că, din calculele BNR, „excesul de ce­rere“, cel pe care îl putea corecta poli­ti­ca monetară prin majorarea dobânzilor, este extrem de redus, sursa principală a scumpirilor din ultimele luni provenind din zona ofertei.

„Față de raportul din februarie 2022, avem o deviație în jos a deviației PIB-ului (produsului intern brut, n.r.) – excesul de cerere, cum se spune. Cât de tare putem să acționăm aici ca să dăm in­flația în jos? Majorăm dobânzile, mergem pe efectele de runda a doua, temperăm creș­terea lui CORE2 ajustat (coșul de pre­țuri din care sunt excluse prețurile volatile și reglementate, n.r.), dar efectul asupra inflației din energie și din costuri este extrem de limitat“, a detaliat Isărescu.

De altfel, toți analiștii au punctat în ra­poartele lor atenția deosebită pe care BNR o acordă în actualul ciclul de „normali­zare“ a dobânzilor și a impactului acestora asupra creșterii economice. „Atunci când tre­buie să aleagă între creștere economică și inflație, BNR înclină către prima“, scriau economiștii ING Bank, într-o notă trans­misă investitorilor înaintea ultimei ședințe de politică monetară a conducerii BNR. Și specialiștii Capital Economics avertizau că scăderea PIB-ului din ultimul trimestru din 2021 reprezintă, cu siguranță, un motiv de preocupare. Ei se așteaptă la o nouă scă­dere în trimestrul al doilea al acestui an. Cu toate acestea, sunt de părere că „perspectivele privind inflația vor determina BNR să majoreze dobânzile la următoarele ședințe, iar acestea să depă­șească 5% până la sfârșitul anului“, po­trivit unei note.

Inflația

BNR a majorat substanțial prog­noza de inflație pentru sfârșitul anului 2022, până la 12,5%, de la 9,6%, și de la 3,2% la 6,7% pentru sfârșitul anului 2023, anticipând că efectul scumpirii energiei se va transmite puternic în economie, potrivit datelor raportului amintit anterior. Ma­xi­mumul de inflație al anului va fi în iunie, potrivit calculelor, însă acesta nu va de­păși 15%, a asigurat guvernatorul.

În opinia sa, „câștigurile“ pe care România le-ar putea bifa la capitolul inflației nu justifică o aruncare a economiei în recesiune. „Facem recesiune? Ne apucăm să strângem de așa natură politica monetară, încât această pată roz, care este oricum sub­țire, devine negativă? Ca să ce?! Mai câș­tigăm probabil la CORE2 ajustat unu-două pro­­cente, dar vom avea în conti­nuare in­flație mare, din costuri la energie. Decizie foarte grea“, a spus Isă­rescu.

Un alt subiect „sensibil“ asupra căruia s-a pronunțat a fost impactul acestor ma­jorări susținute de dobânzi asupra sistemului financiar, punctând că dacă analiștii au solicitat un ritm mai alert, bancherii s-au arătat îngrijorați de impactul asupra creditării.

Creditul

Soldul creditului neguvernamental total a crescut pentru a 22-a lună consecutiv în martie, cu un ritm lunar de 1,6%, la 336,1 miliarde de lei – 67,5 miliarde de euro –, nivel maxim istoric. Volumul cre­ditelor noi, în lei, accesate de companii a atins la rândul său un maxim istoric în martie, de circa 5,2 miliarde de lei, cu 12% peste nivelul din martie 2021.

La fel și împrumuturile noi pentru locuințe. Chiar și așa, potențialul este semnificativ mai mare, după cum reiese și din evoluția raportului credite-depozite în lei. Acesta a urcat de la 78,1% în februarie la 81,9% în martie, semn că incertitudinile și-au pus amprenta asupra comportamentului companiilor și consumatorilor.

„(Majorarea dobânzilor, n.r.) Nu este cea mai fericită opțiune și nu o luăm cu inima largă. Avem cea mai scăzută intermediere din Europa (sub 27% din PIB în 2021, de trei ori mai redusă decât media europeană, n.r.). Într-un fel, creditarea mergea spre nor­­mal“, a admis guvernatorul, precizând că majorarea dobânzilor o descurajează, dar speră ca aceasta să nu acționeze ca o „frână bruscă“. Deocamdată, economia se ține bine, marcând o creștere de 5,2% din PIB în primele trei luni ale anului față de ultimul trimestru din 2021.

Majorări în linie

Nu doar bunurile și serviciile s-au scumpit în ultimele luni. Și „prețul banilor“ a în­registrat avansuri con­siderabile.

• INFLAȚIA. Prețurile de consum au crescut cu un ritm lunar de 3,74% în aprilie, evidențiindu-se majorarea înregistrată de prețurile la gaze naturale și energie electrică, cu dina­mici lună/lună de 26,47%, respectiv 28,65%.
• DOBÂNZILE. Piețele au încorporat evoluțiile din sfera prețurilor și a deciziilor de politică monetară. Do­bân­zile la care statul se împrumută au înregistrat creșteri vertiginoase în ultima lună, depășind pragul de 7% și, la scurt timp după, de 8% pentru creditele pe termen lung, cele mai ridicate costuri din Uniunea Europeană.
• ROBOR. După decizia BNR de majorare a dobânzii-cheie cu 75 de puncte de bază, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calculul dobânzilor variabile la credi­tele în lei contractate înainte de mai 2019, s-a apropiat de 5,5% pe an, indicele ROBOR la șase luni, utilizat la calculul dobânzilor creditelor ipotecare, depășind chiar acest nivel. IRCC, noua referință pentru credite, este de așteptat să înregistreze creșteri similare, acestea urmând să fie vizibile peste trei luni.

Acest articol a apărut în numărul 140 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty