Povestea antreprenoarei al cărei studio de arhitectură proiectează spitale

Fiecare perioadă de criză pe care o tra­ver­săm ne reamintește cât de depășită este infrastructura medicală din România. În timp ce factorii de decizie se re­zumă la declarații de intenție, mediul privat este dispus să salveze sistemul sa­nitar învechit.

Construcția Spitalului Marie Curie cu bani din donații obținute de organizația non-profit Dăruiește Viață arată că societatea civilă vrea mai mult de la sistemul medical decât îi oferă autoritățile. Noul spital este un proiect de aproximativ 30 de milioane de euro și înseamnă o construcție de aproximativ 12.000 de metri pătrați, care se întinde pe nouă niveluri și are o capacitate de aproximativ 187 de paturi. Pro­iectul #NoiFacemUnSpital a devenit cea mai mare inițiativă de implicare civică din România, susținută de peste 350.000 de donatori persoane fizice și de peste 4.000 de companii, iar planurile au fost extinse de două ori.

Demarat de Carmen Uscatu și Oana Gheorghiu, proiectul a fost realizat îm­preună cu Tesseract Studio, primul studio de arhitectură medicală din România, des­chis în 2015 de Raluca Șoaită (37 de ani).

Arhitectură sănătoasă

Ceea ce a fost gândit inițial ca o clinică a devenit între timp primul Spital de Oncologie și Radioterapie Pediatrică din România și a fost proiectat după nevoile și condițiile de tra­tament ale secolului al XXI-lea.

Raluca Șoaită spune că s-a inspirat din modelele arhitecturale din afara țării, în special din țările nordice. Vechea clădire a Spitalului Marie Curie urmează să fie re­con­figurată pentru a găzdui spații admi­nistrative și chiar camere de hotel pentru copiii din provincie care vin la tratament.

În noul spital vor exista saloane în care copiii bolnavi vor avea parte inclusiv de spații de joacă, în condițiile în care saloa­nele din vechea clădire nu aveau nici mă­car pentru propriul grup sanitar.

Totodată, saloanele au paturi pentru pă­rinți, un concept inspirat de un spital din Spania. „Este un pat special. Dacă ai o ur­gență, îl rabatezi urgent spre perete“, deta­liază Raluca Șoaită.

Potrivit acesteia, proiectarea unui spital modern implică și o filozofie de business aparte. Ea spune că din echipa sa nu fac parte doar arhitecți, ci și antropologi, psihologi și epidemiologi. Saloanele noului spital au fost proiectate abia după ce an­tro­pologul a petrecut mai mult timp în spa­țiul respectiv. Ca proiectul să-și atingă scopul, Raluca Șoaită a cerut și ajutorul asis­tentelor din spital, pe care le-a rugat să se deplaseze prin noile saloane cu ochelari VR (realitate virtuală) pentru a proiecta in­clusiv spațiile de depozitare.

Raluca Șoaită s-a orientat spre arhitectura medicală încă din anul patru de facultate. În 2006, ea a fost cooptată de fondatorul grupului Polisano, sibianul Ilie Vo­nica, într-o echipă de tineri arhitecți care au realizat unul dintre spitalele grupului. Nouă ani mai târziu, și-a deschis propriul stu­dio, Tesseract Architecture.

În momentul de față, explică antreprenoarea, businessul Tesseract Architecture este orientat 80% către domeniul medical, iar 20% către alt gen de proiecte, în special din zona industrială.

Raluca Șoaită spune că proiectele din domeniul medical se derulează pe o pe­ri­oadă mai lungă, iar banii vin mai greu. „Pentru a asigura un nivel de cash flow tre­buie să vii cu proiecte mai mici care să-ți acopere cheltuielile“, adaugă aceasta, precizând că proiectele din zona industrială se derulează în doar câteva luni și acoperă cheltuielile până intră banii de pe marile proiecte medicale. În plus, și proiectarea se face mai ușor.

Premisa Colectiv

Anul trecut, Tesse­ract Architecture a realizat o cifră de afa­ceri de peste 900.000 de euro, iar pentru 2021 are deja contracte semnate pentru o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro. Absolventă și a unui postmaster la Paris, cu profilul patrimonii orientale, antreprenoa­rea este asociată și într-o galerie de artă contemporană, Gaep, un business care a avut anul trecut o cifră de afaceri de 800.000 de euro. În momentul de față, studioul este implicat într-un mare proiect de construcție a unui nou spital public – Spi­ta­lul Județean Sibiu, a cărui licitație de pro­iectare a fost câștigată de Șoaită în 2019.

Pe domeniul medical, spune aceasta, ar fi mult de lucru, dacă statul ar urgenta pro­iectele pentru construcția de noi spitale. Ar fi și bani, mai spune antreprenoarea, pentru că prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sunt disponibile 1,8 miliarde de euro doar pentru sectorul medical. Cele existente sunt deja depășite, cu utili­tăți și fluxuri proiectate la nivelul anilor ’70.

În proiecte medicale s-a implicat inclusiv în perioada pandemiei de COVID-19. Pentru început a proiectat pro bono două spitale modulare – unul în curtea Spitalului Elias din București și altul la Brașov. A urmat, contra cost, proiectarea Spitalului Modular ATI din Piatra Neamț (care va înlocui, practic, secția ATI a Spitalului Jude­țean din Piatra Neamț, distrusă în incendiul din noiembrie anul trecut), și acesta un proiect al organizației Dăruiește Viață.

Ideea de a proiecta spitale modulare i-a venit Ralucăi Șoaită încă din momentul accidentului din clubul Colectiv, în 2015. „Am considerat Colectiv ca un fel de stare de răz­boi. Și atunci am căutat să văd ce se întâmplă cu medicalul în stare de război.“

A căutat astfel de proiecte pe internet și a descoperit că mai multe companii externe furnizează acest gen de containere pentru zona medicală. În perioada pandemiei, acest tip de containere a fost utilizat atât de clinicile de stat, cât și de cele private, ca spații de triaj pentru bolnavi. În pre­­­­­zent, studioul de arhitectură al Ralucăi Șoaită are în derulare circa 40 de proiecte doar în domeniul medical. De-a lungul timpului a realizat proiecte pentru farmacii, clinici stomatologice și chiar reconfigurări de secții din spitale deja existente. A pro­iectat inclusiv un centru de cercetare pentru stomatologie la Râmnicu Vâlcea și s-a im­plicat și în construcția unei fabrici de me­dicamente pentru Polisano.

Șoaită spune că va continua să fie pre­zentă în proiecte de arhitectură medicală atât în mediul privat, cât și în cel de stat, pen­tru că, pe viitor, sistemul sanitar românesc se va face bine doar dacă vor fi construite spitale de nivelul celor din Occident.

Acest articol a apărut în numărul 111 al Revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly