Ponderea energiei regenerabile produsă de România a depășit pragul de 50% pentru prima dată în istorie

Ponderea energiei regenerabile din Ro­mânia în total producție a depășit pragul de 50% pentru prima dată în istorie, la jumătatea acestui an. Ne aliniem trendu­lui european, dar mai este mult de făcut.

Distrugerea cererii și politicile de reducere a dependenței de resursele energetice ru­sești, în special de gaze și de cărbune, au condus la nivelul Uniunii Europene la o re­ducere a energiei electrice generate din hidrocarburi și la o creștere a ponderii energiei regenerabile în producția totală. Ro­mâ­nia este unul dintre statele remarcate în raportul Embert Climate, ponderea ener­giei regenerabile (solare, eoliene și hidro) depă­șind pentru prima dată în istorie proporția de 50% din totalul energiei generate în prima jumătate a anului.

În această perioadă, 17 state membre ale Uniunii Europene au raportat ponderi-re­cord ale energiei produse din surse rege­nerabile. România și Grecia au depășit pra­­gul de 50%, în timp ce Danemarca și Portu­galia l-au sărit pe cel de 75%. În Portu­galia, peste 50% din energia produsă în lunile apri­lie și mai a provenit doar din parcuri solare și eoliene.

În cazul României însă, vestea este bună doar pe jumătate. Nu neapărat creșterea energiei eoliene și solare a contribuit la de­pă­șirea pragului de 50%, ci cea a energiei hidro. Potrivit Hidroelectrica, producția din primele șase luni ale anului s-a majorat cu 45% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la aproape 11 TWh.

Evoluția mixului de producție din România este confirmată și de datele companiei Transelectrica. Potrivit operatorului de sis­tem autohton, peste 56% din energia electrică produsă în prima jumătate a anului în România a fost verde, în creștere cu 9 procente față de ponderea din aceeași perioadă a anului trecut. Însă nu energia produsă din sursele eoliene și fotovoltaice, care a scăzut în acest an, a contribuit la această evoluție, ci creșterea spectacu­loasă a producției de energie hidro, care s-a majorat de la 7,6 TWh în perioada ia­nua­rie-iunie 2022 la 11 TWh în prima ju­mă­tate a acestui an. Producția de energie din surse solare și eoliene a scăzut de la 5,2 TWh în prima jumătate a anului trecut la 4,8 TWh în primele două trimestre ale aces­tui an.

Producția de energie nucleară de la noi a rămas relativ constantă (4,8 TWh în ianuarie-iunie 2022 și 4,9 TWh în aceeași perioadă a acestui an), dar cea de energie termo a scăzut spectaculos, de la 9,4 TWh la 7,5 TWh.

La nivelul Uniunii Europene, producția de energie solară s-a majorat cu 13% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce energia eoliană a crescut cu 5%. Energia hidro și-a revenit după scăde­rea din 2022, atingând, în urma aprecierii cu 11%, un nivel apropiat de cel mediu al ultimilor ani. Surprinzător, producția de energie nucleară a scăzut cu 4%. Raportul susține însă că, în a doua jumătate a anului, volumul producției de energie electrică a centralelor nucleare ar trebui să crească.

Însă scăderea cea mai semnificativă la ni­velul Uniunii Europene a fost cea a gene­rării de energie electrică pe bază de combustibili fosili, care s-a redus cu 17% comparativ cu producția din aceeași perioadă a anului trecut. În cifre absolute, 410 TWh – echivalentul a de șapte ori consumul anual total al României – au fost produși în primele șase luni ale anului din gaze și cărbune, ceea ce a reprezentat 33% din to­ta­lul energiei produse la nivel european. Principala cauză prezentată este reduce­rea masivă a utilizării cărbunelui la pro­duc­ția de energie electrică. Generarea de energie pe bază de cărbune a scăzut spectaculos, cu 23%.

În luna mai, ponderea cărbunelui în sis­temul energetic al Uniunii Europene a scă­zut pentru prima dată în istorie sub 10% din total. Consumul de gaze pentru pro­duc­ția de electricitate s-a diminuat la rândul său cu 13% în prima jumătate a anului.

Mai trebuie mult

Potrivit unei analize recente realizate de BloombergNEF, la ni­vel global, investițiile în tranziția energe­tică au ajuns în 2022 la paritate cu cele din sectorul hidrocarburilor, ambele ridicân­du-se la 1.100 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, sunt necesare investiții sub­stanțial mai mari pentru a atinge obiec­ti­vele tranziției energetice la nivel mondial, estimările variind între 4.000 și 6.000 de mi­liarde de dolari pe an.

Producția de energie verde trebuie să crească de opt ori față de nivelul din 2021, iar investițiile anuale în rețelele de distri­buție trebuie să se tripleze pentru a atinge, la nivel global, neutralitatea climatică până în 2050, arată și o analiză realizată de PwC pe baza datelor Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

La nivel mondial, între 2016 și 2021 au fost adăugați la sistemul energetic global 1.282 GW de capacitate de producție de energie din surse regenerabile, iar IEA esti­mează că între 2022 și 2027 vor fi in­sta­lați încă 2.400 GW.

Cu toate acestea, pentru a se ajunge, la nivel global, la un nivel net zero al emisii­lor până în 2050, capacitatea instalată de producție de energie pe bază de re­surse re­generabile va trebui să crească la peste 27.000 GW, în condițiile în care acum sunt instalați aproape 3.400 GW. Construi­rea aces­tora într-un ritm mai rapid decât cel actual este necesară nu doar pentru a de­carboniza nivelurile actuale de consum de energie electrică, dar și pentru a se asi­gura că există suficiente surse de energie pentru consum.

În 2022, la nivel global, au fost adăugați 16 GW de stocare în baterii care să susțină rețeaua, iar potrivit IEA, pentru a se înca­dra în obiectivele de zero net, este nece­sară o creștere de 143 de ori a acestei capa­cități până în 2050.

Cum stă România

România are o capa­citate de producție de 3 GW de energie eo­liană și de 1,5 GW de energie solară, la care se adaugă cei circa 6,4 GW instalați în hidrocentrale.

Conform versiunii actuale a Pla­nului Na­țio­nal Integrat Energie-Mediu (PNIESC), adoptat în 2021, România a promis ca ponderea energiei din surse regene­rabile să ajungă la 30,7% în consumul final brut de energie până în 2030. Ulterior, prin noua strategie pe termen lung privind reducerea emisiilor, ținta a crescut la 36,3% pentru anul 2030.

PNIESC trebuie actualizat, iar părerea una­nimă este că, pentru a fi în acord cu noile obiective ale Comisiei Europene, ținta va ajunge probabil la 38%, dat fiind poten­ția­lul tehnic al României de a găzdui noi parcuri eoliene și fotovoltaice.

Cu vechea țintă, România ar fi trebuit ca, în perioada 2021-2030, să instaleze suplimentar 6,9 GW de capacități de pro­duc­ție de energie din surse regene­rabile. Cu noua țintă, probabil se va ajunge la aproape 10 GW.

Valoarea investițiilor pe care România le poate realiza prin cofinan­țare din PNRR și din Fondul pentru Moderni­zare depășește 16 miliarde de euro, la care se adaugă, de­sigur, fondurile private.

Acest articol a apărut în numărul 171 al revistei NewMoney

FOTO: Getty