Pârguit în România: Cât de mult se va dezvolta industria pro­ducătorilor locali de legume și fructe în următorii ani

Cât de mult se va dezvolta industria pro­ducătorilor locali de legume și fructe în următorii ani? Sunt reprezentanții mari­lor lanțuri din retail dispuși să le cedeze și mai mult din spațiul destinat vânzării acestor categorii de produse? Răspunsul îl dă piața. Dar și consumatorii.

Dezvoltarea fără precedent a retailului alimentar modern în ultimul deceniu a însemnat și o creștere considerabilă a volumului de produse din import ajunse la raft, inclusiv în cazul legumelor și fructelor. Pentru a-i încuraja pe producătorii locali să inves­tească în producție, marii retaileri au conce­put programe dedicate lor și au încheiat diferite parteneriate cu aceștia. Dar sunt toate acestea de ajuns?

Potrivit datelor celui mai recent studiu dat publicității de compania de cercetare de piață iSense Solutions, pentru 33% dintre români varietatea de legume și fructe ro­mâ­nești este „restrânsă“ în magazine, alternativa fiind „mersul la piață“. Cu alte cuvinte, loc de creștere la raft există.

Gustul românesc

„Politica de achiziții a Kaufland are drept prioritate colaborarea cu producători locali, pentru orice categorie. Din totalul de 3.000 de furnizori parteneri, 2.500 sunt din România. Altfel spus, din fiecare leu cheltuit la casele de marcat Kaufland, 68 de bani se întorc în producția națională. În 2021 am făcut plăți către partenerii locali în valoare de 2,1 miliarde de euro“, explică Valer Hancaș, director de comunicare și corporate affairs Kaufland România, unul dintre cei mai mari retaileri din regiune, parte a grupului german Schwarz.

În plin sezon, procentul de legume și fructe românești din magazinele Kaufland ajunge și până la 90%, mai ales că există o cerere crescută din partea consumatorilor. Totuși, în sezonul rece, „este o mare provocare pentru orice retailer să se aprovizi­o­neze din producția locală“. Motivul?

„Producția locală de legume și fructe se face cu preponderență în câmp deschis sau solarii neîncălzite, dat fiind că puțini pro­ducători locali dispun de resursele financiare care să le permită investiții în încălzirea serelor. Costurile mari de încălzire pe timp de iarnă generează un preț ridicat per produs recoltat, care nu se încadrează în prețul pieței și este, automat, neprofitabil“, explică Valer Hancaș. Pe durata sezonului rece, Kaufland pune la raft peste 70 de sortimente românești de legume și fructe, inclusiv mere, struguri, cartofi, sfeclă roșie, țe­lină sau salată.

Un studiu de piață publicat anul acesta de KeysFin arată că industria de fructe și legume din România – adică tot ce în­seamnă cultivare, prelucrare și vânzare – a crescut cu 17,4% în 2020, primul an de pan­demie, ajungând la 24,4 miliarde de lei (puțin peste 5 miliarde de euro). În 2020 a crescut și numărul de companii din domeniu, cu 3,5% față de 2019, respectiv cu 24,5% peste nivelul din ultimii patru ani, ajungând la 8.600 de companii. Pe de altă parte, conform datelor de la Institutul Na­țio­nal de Sta­tis­tică, importurile de legume și fructe au ajuns în 2020 la un maxim istoric de 1,2 miliarde de euro, după un avans anual de 1,6% și o creștere de 252% față de 2011.

„Pandemia a adus o modificare evidentă a comportamentului de consum înspre produsele de bază, între care se găsesc și legumele, și fructele. Pentru 2021 am estimat con­tinuarea tendinței de creștere începută în 2014 și atingerea unui nivel-record de 28 de miliarde de lei (5,7 miliarde de euro) în baza creșterii consumului, dar și a presiu­nilor inflaționiste de aproximativ 10% de anul trecut“, a declarat Diana Florescu, ana­list economic, cu ocazia lansării studiu­lui KeysFin.

În altă ordine de idei, datele de la Registrul Comerțului privind Buletinul Procedurilor de Insolvențe arată că, în 2021, au fost 110 insolvențe în industria de legume și fructe, cu 20% mai multe decât minimul ulti­milor 15 ani, respectiv 92 de insolvențe înre­gistrate în 2020, cu 67% mai puține față de vâr­ful indicatorului atins în 2013, de 337 de in­solvențe.

Mișcări de piață

Ca să încurajeze pro­ducția locală, retailerii vin cu tot felul de pro­iecte destinate acestui sector. „Încă de la intrarea noastră pe piața din România am avut în atenție potențialul local și dezvol­tarea de parteneriate pe termen lung cu fur­nizorii români. În anul financiar 2020 (1 martie 2020 – 28 februarie 2021), numărul producătorilor locali care au găsit în Lidl o piață deschisă pentru ei a crescut cu 20% față de anul anterior. Astfel, pe parcursul întregului an, cantitatea totală de legume și fructe românești achiziționată a depășit 118.000 de tone, în creștere față de 2019, când a fost de 92.057 de tone“, spun și re­pre­­zentanții retailerului Discount, aflat tot sub umbrela grupului german Schwarz. De altfel, în vârf de sezon agricol, când pro­ducția de fructe și legume românești este în general mai mare, peste 90% din totalul de furnizori de fructe și legume cu care Lidl colaborează sunt din România.

De aici și dezvoltarea unor programe menite să încurajeze producătorii locali. De exemplu, Lidl a încheiat un parteneriat cu Universitatea de Științe Agronomice din Bu­curești, prin care oferă, încă din 2016, sesiuni de consultanță producătorilor locali de legume și fructe, dar și transfer de cunoș­tințe de business și soluții pentru diferite probleme de sezon. Așa a apărut „Cultivat în România, specific românesc“, un proiect de revitalizare a soiurilor românești de legume și fructe.

„Un alt program prin care ne-am propus să susținem și să promovăm furnizorii locali este platforma de informare #Treci­Pe­Proaspăt, lansată în anul 2019, prin intermediul căreia orice client Lidl poate vedea exact de unde provin fructele și legumele de pe rafturile magazinelor noastre, traseul acestora, precum și cine sunt furnizorii“, mai spun reprezentanții rețelei Lidl.

Programe similare există și la Kaufland. Un exemplu este colaborarea cu Cooperativa Agricolă Țara Mea, începută în 2015, grație căreia producătorii locali beneficiază de o mai mare predictibilitate a suprafețelor cultivate în raport cu cantitățile de produse ce vor fi livrate, astfel reducându-se mult riscurile la nivelul producției. „În prezent, sub eticheta «Țara Mea», primim produse de la 237 de fermieri și producători înscriși în program și colectăm de la ei peste 9.000 de tone de fructe și legume. Un proiect este și ferma regenerativă «Sol și Suflet», pe care am deschis-o anul trecut, cu o investiție de peste 150.000 de euro, pe modelul de pro­ducție regenerativă“, detaliază Hancaș.

La rândul lor, și reprezentanții fermierilor locali militează pentru programe care să asi­gure consumul integral de legume și fructe, astfel încât marfa lor să fie prezentă în cantități mari pe rafturile hipermarketurilor. Din câte spun aceștia, cele aproximativ 500 de piețe agroalimentare din România sunt prea puține pentru a-și putea distribui întreaga producție anuală, iar nu­­mărul redus de centre de colectare și lipsa de experiență a producătorilor români în rela­ția cu marile lanțuri din retailul modern în­greunează și mai mult acest proces.

Dar câteva demersuri în această direcție au fost făcute în ultimii ani de toți jucătorii din retailul alimentar. Grupul francez Carre­four, bunăoară, a lansat în 2017 Cooperativa Carrefour Vărăști, la 30 de kilometri de Bu­curești, în județul Giurgiu, locul unde, pe o suprafață de aproximativ 60 de hectare, producătorii locali cultivă mii de tone de legume. Prin acest parteneriat, retailerul a pus la dispoziția acestora și o platformă lo­gis­tică ce asigură colectarea, depozitarea, transportul și vânzarea legumelor.

Un alt exemplu este cel al lanțului Mega Image, care lucrează cu peste 220 de produ­că­tori de legume și fructe, aceștia livrân­du-și produsele în rețeaua de magazine a retailerului olandezo-belgian sub brandul Gusturi Românești, în mai puțin de 24 de ore de la cules.

Revenind la concluziile studiului de piață al KeysFin, pe termen mediu, analiștii estimează o accentuare a dependenței de importul de alimente în general, și implicit și de legume și fructe. Această estimare pornește de la contextul creșterii prețurilor materiilor prime, al utilităților, dar mai ales de la lipsa unui program național de sprijin bine țintit (infrastructura agricolă, acces la finanțare pentru dezvoltarea și tehnologizarea capacităților de producție, în condițiile în care agricultura nu beneficiază de alocare directă prin Planul Național de Redresare și Reziliență). Cu ajutorul unui astfel de program, managerii din industria locală de legume și fructe pot fi sprijiniți să facă față competiției externe, să reducă dependența economiei locale de produsele din import și să asigure produse sănătoase și de calitate consumatorului român.