Cine ar putea avea de câștigat dintr-un eventual eșec al tranzacției OTP-Banca Românească

OTP Bank nu a primit acordul de a pre­lua Banca Românească. Din această turnură ar putea avea de câștigat doar Banca Transilvania.

Acest articol a apărut în numărul 37 (2-15 aprilie) al revistei NewMoney

Banca Na­țio­nală a României (BNR) a hotărât, în mod neașteptat, să nu dea undă verde OTP Bank pentru preluarea Băncii Românești, deținută de Natio­nal Bank of Greece (NBG). Primele reac­ții au venit de la grupul maghiar, care a anunțat că managementul va ana­liza as­­pectele juridice ale scrisorii trimise de autoritatea de supraveghere, urmând să hotărască dacă vor contesta deci­zia, termenul-limită fiind sfârșitul lui martie.

Pe de altă parte, contestația va fi solu­ționată tot de către banca centrală, care a transmis că motivele deciziei sale sunt confidențiale. Cel mai probabil, acestea au legătură cu indicatorii de prudenția­litate, prin care reglementatorul se asi­gură că orice fuziune din sistemul bancar nu îl pune în pericol.

Anterior, OTP obținuse aprobarea Consiliului Concurenței. Din decizia dată rezultă că achiziția Băncii Româ­nești presupune și preluarea unor active românești aferente sucursalei din Londra, respectiv filialei din Malta, aparținând National Bank of Greece. Despre aceste active nu se cunosc alte de­talii. Alte informații relevante mai există în raportările financiare ale NBG, grupul fiind listat pe bursa de la Atena. Prețul de vânzare convenit de cele două părți a fost de 72 de milioane de euro, potrivit raportului NBG aferent anului 2016, tranzacția incluzând „un portofoliu de credite corporate cu risc“. Luând în considerare și plata datoriilor Băncii Românești față de grupul elen, NBG se aștepta ca vânzarea Băncii Românești să le fi „întărit lichiditatea“ cu circa 650 de milioane de euro.

În ceea ce privește viitorul, există cel puțin două scenarii. În situația în care OTP remediază obiecțiile formulate de banca centrală, tranzacția ar putea avea totuși loc. Din limbajul folosit însă atât de OTP, cât și de NBG, mai exact din asigu­rările date de primii că managementul este în continuare dedicat obiectivului de creștere a poziției din România, atât orga­nic, cât și prin achiziții, respectiv asigu­rările date de NBG investitorilor că anali­zează „toate“ alternativele, cel mai probabil, Banca Românească va fi preluată de un alt jucător.

AMBIȚII MARI. Grupul ungar OTP a venit în România cu gândul de a deveni un jucător de talie mare. Intrarea oficială s-a produs în 2004, în urma achiziției RoBank, deținută de companii controlate de oameni de afaceri turci. Tranzacția s-a ridicat la circa 50 de milioane de dolari, banca având o cotă de piață de aproximativ 0,6% la acea dată. În primele declarații de presă, oficialii OTP și-au exprimat intenția de a-și consolida poziția în sistemul bancar local și de a ajunge la o cotă de piață de 5% într-un orizont mediu de timp, de cinci-zece ani. Criza a știrbit din ambiții, creșterea organică fiind una ane­voioasă. Pe de altă parte, OTP a fost întotdeauna interesată să cumpere alte bănci și a participat la câteva negocieri.

La scurt timp după intrarea în România, OTP a cochetat cu ideea de a prelua CEC Bank. Privatizarea băncii de stat a eșuat însă. Câțiva ani mai târziu s-a uitat la activele Royal Bank of Scotland, după ce grupul britanic și-a anunțat intenția de a ieși din România. În vizor a fost și Banca Comercială Carpatica, preluată până la urmă de Patria Bank.

Prin urmare, în primul deceniu al aventurii românești, OTP a crescut organic, reușind să ajungă în 2013 la o cotă de piață de 1,3%. Un an mai târziu s-a materializat prima preluare – Millennium. În urma fuziunii, OTP a urcat pe locul 11 în sis­temul bancar, din punct de vedere al dimensiunii activelor (poziție din care, în 2016, a devenit una dintre cele 11 bănci de importanță sistemică din România). Reușita preluării Millennium a venit într-un context în care portughezii erau pre­sați de Comisia Europeană, Banca Cen­trală Europeană (BCE) și Fondul Monetar In­ter­național (FMI) să-și restructureze și reca­pi­talizeze operațiunile.

Vânzarea unității din România a făcut parte dintr-un amplu program în baza căruia cele trei instituții internaționale creditaseră Millennium cu trei miliarde de euro, banca fiind una dintre instituțiile financiare salvate după criză de la faliment. OTP a plătit pentru Millennium 39 de milioane de euro și a rambursat linii de împrumut în valoare de 150 de mili­oane de dolari către grupul-mamă. Având această experiență în spate, situația băn­cilor cu capital grecesc și acordurile simi­lare pe care grupurile elene le-au sem­­nat la Atena cu Troika internațională au re­pre­zentat o oportunitate pe care OTP a urmărit-o cu atenție. Banca a participat atât la licitația Băncii Românești, cât și la licitația Bancpost. Pentru ambele s-au bătut cu clujenii de la Banca Transilvania (BT), care au reușit să-și adjudece Bancpost – tranzacția care a primit acordul BNR. Este însă posibil ca OTP să fi pierdut și pe celălalt front.

„NBG ia în considerare mai multe op­țiuni strategice în relație cu operațiunile din România și în linie cu Planul de Restructurare“, a anunțat grupul. Într-un me­saj transmis NewMoney, oficialii băncii au precizat că nu pot face niciun comentariu, invocând precizarea BNR cu privire la confidențialitatea demersurilor. „National Bank of Greece examinează toate opțiunile alternative“, au întărit reprezen­tanții băncii. O astfel de alternativă ar putea fi reluarea negocierilor cu alte bănci care s-au arătat interesate de achi­ziția Băncii Românești. Pe lista scurtă s-au aflat BT și Patria Bank.

LIDER VIRTUAL. Oferta clujenilor ar putea „cântări“ însă mai greu. În scenariul în care BT își va adjudeca și Banca Ro­mânească, instituția de credit pornită de un grup de clujeni și sprijinită ulterior de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) va deveni cea mai mare bancă din România. Momentul ar putea fi unul notabil, având în vedere su­premația băncilor cu capital majoritar străin în clasamentul bancar din România. BT este „cea mai românească“ bancă dintre cele mari, capitalul autohton ridi­cându-se la 50,7%.

Prin preluarea Băncii Românești, OTP ar fi avut oportunitatea să ajungă la o cotă de piață de 4%, nivel apropiat de cel țintit încă de acum 13 ani. Eșecul tran­zacției i-ar putea costa mult, având în vedere competiția tot mai mare din rândul cumpărătorilor de bănci. Un jucător care ar putea viza o creștere a dimensiunii băncii din portofoliu este J.C. Flowers, fond american de investiții care a bătut palma pentru preluarea Piraeus Bank. Din urmă ar putea veni și Patria Bank, insti­tuție care a participat deja la câteva negocieri. Dintr-o prezentare trans­misă de oficialii băncii investitorilor re­iese că sistemul bancar este des­tul de fragmentat. Cota medie de piață a jucă­to­rilor din afara top cinci este de 1,3%. Deocamdată, Patria își propune să atingă o cotă de piață de 2% în urmă­torii patru ani. Pentru realizarea acestui obiectiv plănuiește achiziționarea unor bănci aflate în dificultate, a unor linii noi de afaceri sau a unor portofolii performante de la alți jucători.

Așadar, Banca Românească își va găsi relativ ușor un cumpărător, o veste bună pentru acționarul din Grecia, pentru care vânzarea reprezintă o necesitate și o obli­gație asumată în fața creditorilor interna­ționali. Condiții în care, este puțin probabil, ca alți jucători din România să nu pro­fite de această oportunitate.

Consolidare

După o lungă perioadă în care consolidarea a fost doar subiect de dezbatere, sistemul bancar a început să facă primii pași. Tranzacțiile anunțate în 2017 s-ar putea finaliza în acest an.

• Cote de piață. Cu peste 2%, OTP Bank se clasează pe locul 11 în sis-temul bancar din România. Dacă ar prelua Banca Românească, s-ar apropia de o cotă de 4%. Pe de altă parte, după achiziția Bancpost, Banca Transilvania va ataca poziția liderului sistemului, BCR. Clujenii au consemnat în ultimul deceniu cea mai mare creștere a cotei de piață, de peste opt puncte procentuale, potrivit calculelor NewMoney, pe baza datelor BNR.
• Sistem. Piața bancară locală este puternic fragmentată. Cota de piață a băncilor din afara top cinci este, în medie, de 1,3%, față de 1,7% în Ungaria și 1,9% în Bulgaria, reiese dintr-o analiză Patria Bank. Totodată, analiștii băncii anticipează o continuare a procesului de dezintermediere financiară. Activele bancare ar urma să scadă la 49% din PIB până în 2019, față de 59% din PIB în 2015.
• Credit. România are cea mai slabă penetrare a creditului, de doar 28% din PIB, față de 139% din PIB media europeană.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney