Cum reacționează piețele de capital atunci când jucători importanți din economia globală dau rateuri

Climatul în economie s-a schimbat din­tr-odată. Rezultatele financiare ale companiilor sunt dezamăgitoare, războiul din Israel aduce mari semne de întrebare referitoare asupra evolu­ției economiei mondiale, iar presiunile care vin din­spre creșterea ratei dobânzii de po­litică monetară rămân accentuate. Este un adevărat cocktail toxic pentru pie­țele de capital din lume.

În ceea ce privește raportările financiare, iată câteva companii care au anunțat, pen­tru trimestrul al treilea, rezultate care nu au fost bine primite de investitori. Iar aceștia au reacționat. Acțiunile Tesla au scăzut. Motivul? Rezultatele financiare au fost dezamăgitoare: o scă­dere cu 44% a profitului net față de anul trecut, până la 1,85 miliarde de dolari, și o creștere a cifrei de afaceri mai mică de­cât așteptările investitorilor, respectiv numai 23,35 miliarde de dolari, față de 24,19 miliarde de dolari.

Sunt cifre care i-au dezamăgit pe investitori. Analiștii financiari cred însă că nu este o problemă a modelului de business al companiei, ci doar o încetinire ciclică. Greu de spus dacă este doar atât, dar, în mod evident, începe să conteze concurența mașinilor low cost chine­zești.

În plus, Tesla s-a confruntat cu o scă­dere a vânzărilor pe piața mondială și a luat decizia de a reduce prețurile la unele modele. Rezultatul firesc a fost că ratele profitului au scăzut. „Este logic să sa­crificăm marjele pentru a produce mai multe mașini“, a spus Elon Musk, dar investitorii pe piață nu par prea fericiți cu această viziune. De altfel, investitorii văd în Tesla o companie mai apropiată de fir­mele de tehnologie, nu doar un simplu pro­ducător auto.

Situația companiei Tesla este asemă­nă­toare, din câteva puncte de vedere, cu evo­luția celei mai mari companii din lume din domeniul produselor de lux, Louis Vuitton Moët Hennessy (LVMH). Aceasta este și cea mai valoroasă companie euro­peană. Piața aștepta o creștere cu două cifre a veniturilor, așa cum s-a întâmplat în fiecare trimestru începând cu pandemia de COVID-19, din anul 2020.

Numai că, în tri­mestrul al treilea al acestui an, creșterea cifrei de afaceri a fost mai mică decât așteptările, iar efectul a fost că acțiunile LVMH au scăzut. Grupul specializat în produse de lux a raportat o cifră de afaceri de 20 de miliarde de euro în trimestrul al trei­lea, cu un plus de 14% față de aceeași pe­ri­oadă a anului trecut, dar cu o creștere cu numai 9% față de trimestrul precedent. A fost prea puțin, așteptările fiind că se va atinge o creștere cu 11% față de trimestrul anterior. Văzând cifrele, putem spune că investitorii nu sunt doar dezamăgiți, ci de-a dreptul cârcotași.

Nici Apple, cea mai mare companie din economia mondială, cu o capitalizare de aproximativ 3.000 de miliarde de dolari, nu a fost scutită de scăderea prețului acțiuni­lor. Cotidianul american The Wall Street Journal a publicat informația că adminis­tra­ția de la Beijing le-a interzis funcționa­ri­lor din agențiile guvernamentale și angaja­ți­lor din întreprinderile de stat să mai folo­sească iPhone-urile la locurile de muncă și că există chiar și o interdicție pentru proprietarii de smartphone-uri să le aducă la birouri. Apariția știrii a dus la o scădere cu 6%, în două zile consecutive, a prețului ac­țiunilor Apple.

Opiniile experților sunt împărțite. Unii cred că există o dependență a companiei americane de piața chineză, din punctul de vedere al vânzărilor, dar și al producției, dar sunt și analize care arată că în China s-au vândut doar 500.000 de dispozitive Apple din cele 45 de milioane vândute pe plan mon­dial.

Semiconductorii, la putere

Să luăm și un exemplu pozitiv. Compania bri­tanică Arm, care produce semiconductori, și-a făcut un debut spectaculos pe piața Nasdaq. Respectiv, a avut o creștere cu 25% în prima zi de tranzacționare. Desigur, situațiile sunt diferite. În cazul Arm, vorbim despre o ofertă publică inițială și o in­trare la tranzacționare a companiei, în timp ce, pentru marile companii deja lis­tate, rezulta­tele financiare, sub sau peste așteptări, in­fluențează mult decizia investitorilor de vân­zare sau cumpărare.

De fapt, pentru Arm, este o revenire la bursă. Firma a mai fost listată în perioada 1998-2016, după care a fost preluată de compania japoneză SoftBank Group. Acum, japonezii au vândut prin ofertă publică 10% din capitalul companiei și l-au listat la bursă. Dar pachetul de acțiuni aflat la tran­zacționare este limitat, ceea ce poate fi un dezavantaj, la un anumit moment, atât pentru cumpărători, cât și pentru vânză­tori.

Ciudățeniile pieței

Câteva concluzii cu aspect de morală. Piața, adică investitorii, are momente aproape ciudate. O creș­tere a cifrei de afaceri poate fi nemulțu­mi­toare dacă așteptările sunt ca nivelul creș­terii să fie mai mare. O veste bună care vine doar pe jumătate este o veste rea.

În mod sigur, în calculele investitorilor nu intră doar rezultatele financiare, ci și ce­lelalte evoluții din economie, precum răz­boaiele în desfășurare sau aștep­tă­rile re­fe­ritoare la deciziile băncilor centrale, adică nivelul dobânzilor.

Întrebarea, în acest context, este: ce ar fi bine să facă investitorii? Sunt multe răs­punsuri. Este foarte simplu să spunem ce­lebra sintagmă „vinde când toată lumea cumpără și cumpără când toată lumea vinde“. Dar lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par.

În cartea „Cel mai important lucru“, autorul, Howard Marks, un investitor cunoscut, le vor­bește cititorilor despre vreo 20 de lucruri „cele mai importante“ pentru a pu­tea avea câștiguri peste medie pe piața de capital.

În esență, Howard Marks arată că, pentru a avea succes ca investitor, trebuie „să gândești la al doilea nivel“. Ce înseamnă o gândire la al doilea nivel? Howard Marks ne dă două exemple concrete. Gândirea la primul nivel spune: „După cum arată lucrurile, urmează o perioadă de creștere modestă și inflație în creștere. Hai să scă­păm de acțiunile pe care le avem!“. Gândirea la al doilea nivel spune: „Perspectivele sunt varză, dar toată lumea s-a panicat și vinde. Hai să cumpărăm!“.

Și încă un exemplu. Gândirea la primul nivel spune: „Cred că profiturile firmei vor scădea, deci trebuie să vindem!“. Gândirea la al doilea ni­vel arată astfel: „Cred că profi­turile firmei vor scădea mai puțin decât se aș­teaptă lumea, iar surpriza plăcută este că acest lucru va ridica prețul acțiunilor. Deci, cum­părăm!“.

Sunt două idei care ne arată gândirea unui investitor care dorește să obțină un randament mai mare decât media pieței. Dar gândirea „la al doilea nivel“ nu este simplă și mai ales are o doză de risc, iar Howard Marks scrie: „Dacă investițiile ris­cante aduc întotdeauna câștiguri mari, atunci ele nu mai sunt riscante“.

Investitorul american atrage atenția asupra unui calcul pe care trebuie să-l aibă în vedere oricine dorește să facă plasamente pe piața de capital. Și anume că lumea in­ves­tițiilor este un joc de sumă nulă. În această situație ne putem întreba: avem motive în­temeiate să ne așteptăm că vom fi în ju­mă­tatea câștigătorilor? Ce ne poate face să credem acest lucru?

Lucrurile par destul de complicate. Atât de complicate, încât mulți ar putea fi ten­tați să renunțe la a deveni investitori pe piața de capital. Și totuși, investițiile pot fi și mai simple. Precum cele recomandate de Warren Buffett, nu foarte diversificate, dar pe o perioadă lungă, atât de lungă, încât să poată traversa două-trei crize de diverse feluri, care inevitabil vor veni.

Așadar, tensiunile, conflictele, crizele vin și trec până la urmă, iar cea mai bună strategie pentru investiții este răbdarea. Statistica arată fără îndoială că, indiferent cât ar scădea, piețele se vor întoarce în punctul lor de vârf.

Randamentele obligațiunilor suverane

Recent, randamentul obliga­țiunilor americane la zece ani a depășit 5%, cel mai ridicat nivel din anul 2007. Nu este un semn bun pentru piața financiară mondială. Titlurile americane pe zece ani sunt un reper pentru investitori și piețe, un „benchmark“.

• CAUZĂ. Inițial s-a consi­de­rat că puseul de creștere este cauzat de războiul din Israel, care se suprapune peste cel din Ucraina, dar, apoi experții s-au concentrat asupra pro­blemelor economiei americane. De exemplu, în septembrie, deficitul bugetar al Statelor Unite a ajuns la apro­ximativ 1.700 miliarde de do­lari, cu 23% mai mult decât anul trecut.
• EFECT. Surpriza creșterii randamentului obligațiunilor americane la zece ani nu ar trebui să fie atât de mare dacă ne gândim că rata do­bânzii Rezervei Federale este acum sta­bilită între 5%-5,25%. Totuși, dacă prețul banilor pe marile piețe va crește, vom vedea o influență asupra multor clase de active, de la împrumuturi la materii prime și până la valute.
• UE. În Europa, randamentele obligațiunilor dau și ele semne de creștere. Bondu­ri­le la zece ani germane au urcat până la 2,97%, iar cele fran­ceze au ajuns la 3,60%. Banii devin mai scumpi.

Acest articol a apărut în numărul 175 al revistei NewMoney

FOTO: Getty