De ce scade prețul acțiunilor

Sunt multe motive pentru care prețu­rile acțiunilor scad pe piețele de capital. O criză economică, rezultate financiare slabe ale companiilor sau, după cum vedem în ultima perioadă, deciziile băncilor centrale sunt tot atâtea motive care duc la mișcarea piețelor. La care se adaugă deciziile guvernamentale sau, uneori, simplele declarații ale unor demnitari.

Piețele de capital au oferit recent câteva exemple de scădere bruscă și amplă a prețului acțiunilor. Iată câteva cauze.

La începutul lunii octombrie, compania fran­ceză Alstom, un producător recunoscut la nivel european de rame de tramvai, de trenuri, de metrou și de autobuze electrice, și-a prezentat datele financiare pe pri­mul semestru al anului. Mulți indicatori au fost pozitivi: o creștere a cifrei de afaceri cu 5% față de anul precedent, o creștere a ratei profitului și un nivel mai ri­dicat al comenzilor (care a atins un vârf de 87 de miliarde de euro), ceea ce în­seamnă că firma are toate șansele să înregistreze rezultate pozitive în urmă­toa­rea perioadă.

Printre cifrele bune s-a strecurat însă și una negativă. Și anume, indicatorul tre­zo­reriei, adică nivelul cash­flow-ului, cum este numit de specialiști. Analiștii au observat că Alstom are un cashflow negativ de mai multă vreme și că acesta este în creștere, până la peste un miliard de euro. Compania a oferit câteva expli­cații legate de fluxul negativ de numerar, precum accelerarea pro­duc­ției, întârzierea unui program de înnoire a materialului rulant în Marea Britanie sau amânarea li­vrării unor comenzi.

Erau scuze raționale pentru adâncirea flu­xului de numerar. De altfel, chiar și în România, firma franceză a amânat livrarea unei comenzi de trenuri pentru metroul bu­cureștean. Doar că investitorii nu s-au mulțumit cu precizările companiei, au perceput problema deficitului de numerar ca pe un handicap al companiei și astfel s-a creat un curent de vânzare a acțiunilor Alstom pe Bursa de la Paris.

Rezultatul a fost o „zi neagră“ pentru companie, respectiv o scădere a prețului acțiunilor, în data de 6 octombrie, cu 37,5%, cea mai dură prăbușire din martie 2003, ceea ce a redus capitalizarea companiei la 5 miliarde de euro și a făcut ca Alstom să fie, pentru o perioadă, compania cu cea mai redusă valoare de piață din indicele bursier reprezentativ de la Paris, CAC 40.

Declarația unei ministre

Un alt exem­plu de influențare a pieței (chiar și fără voie) vine tot din Franța. Pe 2 octombrie, ministra franceză a întreprinderilor mici și mijlocii, Olivia Grégoire, a declarat într-un interviu că, în urmă cu câteva luni, a mandatat autoritatea de concurență să facă o investigație care să arate dacă piața tichetelor de masă funcționează corect. Dacă se va ajunge la concluzia că există disfuncționalități, nu va ezita să plafoneze comisioanele cu care se lucrează pe piața tichetelor de masă, a spus Olivia Grégoire.

Reacția investitorilor a fost foarte rapidă: în aceeași zi, acțiunile Edenred și Sodexo, cele două mari companii franceze care acti­vează pe piața bonurilor de masă, au scăzut cu 8,7% și, respectiv, 4%.

După cum se poate vedea, uneori, de­cla­rațiile politi­cie­nilor îi pun în alertă pe investitori.

Vești bune cu efecte rele

Mai com­pli­cată este situația pieței americane, care, de altfel, influențează și bursele europene. Tot la începutul lunii octombrie, au fost așteptate rezultatele raportului privind piața muncii în SUA. Să spunem că investi­torii pe piețele financiare urmăresc cu mare atenție evoluția unor indicatori macroeconomici, precum rata inflației, deciziile băn­cilor centrale, indicatorii de încredere, da­tele privind creșterea economică sau analizele privind piața muncii.

Raportul privind locurile de muncă nou-înființate, publicat de Departamentul de Muncă al Statelor Unite, a adus o surpriză plă­cută, în sensul că economia americană a creat în luna august 336.000 de locuri de muncă, în afară de cele din sectorul agricol, mult mai mult decât anticipările care arătau o creștere cu numai aproximativ 170.000 de locuri de muncă, în ton cu mediile lunilor anterioare.

De asemenea, rata șomajului s-a stabilizat la 3,8%. Creșterea salariului mediu orar a rămas constantă, ajungând la 4,2% pe pri­mele opt luni ale anului. Cele mai multe locuri de muncă au fost create în domenii precum sectorul de hoteluri și restaurante (96.000), sănătate (41.000) și mai puține în industrie și în comerțul de retail. Totodată există și un mic recul, care vine din secto­rul de divertisment, unde numărul locurilor de muncă a scăzut cu 5.000, din cauza grevei actorilor și scenariștilor de la Holly­wood, ajungându-se la 45.000 de angajați.

Dar nu totdeauna o veste bună venită de la indicatorii macroeconomici duce la o creștere a prețului acțiunilor. Paradoxal, de această dată, investitorii au înțeles din datele pozitive ale pieței muncii că economia funcționează și deci creșterea dobânzii de către Rezerva Federală americană este în continuare posibilă. Logica este că banca centrală, văzând că economia cre­ează locuri de muncă, va avea în continuare marjă pentru înăsprirea politicii mone­tare, adică pentru creșterea dobânzii-cheie.

Răspunsul piețelor, adică al investitori­lor, a fost că principalii indici bursieri ame­ricani, Dow Jones, S&P 500 și Nasdaq, au scăzut ușor. În schimb, investitorii care au vândut pe burse au cumpărat obligațiuni suverane. Această mutare a banilor de pe piața bursieră pe cea a titlurilor de stat se întâmplă de câțiva ani. Creșterea dobânzilor a dus și la o creștere a randamentelor obligațiunilor suverane, pentru că investitorii s-au îndreptat către astfel de plasamente, nu doar mai sigure, dar și extrem de numeroase din punctul de vedere al nu­mă­rului de emisiuni scoase la vânzare, cât și din cel al randamentelor oferite cumpă­ră­torilor.

De exemplu, după publicarea raportului privind piața muncii în SUA, bondurile americane pe zece ani au ajuns la un randament de 4,887%, cel mai mare din anul 2007 până astăzi, iar cele germane au atins 2,95%. Trebuie precizat că, în anul 2019, obli­gațiunile germane cu maturități de sub 20 de ani aveau randamente zero sau negative.

Analiștii financiari se întreabă: „De ce ar mai investi cineva în acțiuni, suportând ris­cul de rigoare, când poate obține liniștit un randament de 4% pe an din obligațiuni, titluri care sunt extrem de sigure?“.

Și în România

În fine, nici în România nu au lipsit acuzațiile sau interpretările pri­vind influențarea pieței de capital. Cel mai clar exemplu a fost Ordonanța 114 din anul 2018, care a creat un impact direct asupra Bursei de Valori București, în sensul că acțiunile companiilor care erau penali­zate în actul normativ (energie și bănci) au cunoscut scăderi pe piață. A fost un exemplu despre cum economia, deciziile guvernamentale și bursa se pot întâlni.

Au existat și alte acuzații, unele care au ajuns în instanță, referitoare la influențarea pieței de capital, manipularea pieței sau folosirea de informații privilegiate.

Dar dincolo de controversele legate de pie­țele financiare, investitorii trebuie să știe că, indiferent de valurile bursei, de scă­derile care apar pentru o perioadă, pe termen lung vor fi în câștig.

Cazul atacului asupra Israelului

Crizele majore, inclusiv cele care provin din stări de răz­boi, își pun amprenta asupra piețelor de capital. Este și cazul atacului pe care Hamas l-a declanșat recent în Israel.

• MICI SCĂDERI. În primele zile, piețele au reacționat cu destul de multă prudență. Scă­derile pe piețe nu s-au lăsat așteptate, dar ele nu au avut o amplitudine deose­bită. Bursa de la Tel Aviv a reacționat și a scăzut a doua zi după atac cu 6,47%, cea mai mare scădere din martie 2020, debutul pan­demiei. Unda de șoc a traversat și către Europa și SUA, astfel că bursele de la Paris, Frankfurt și New York au înregistrat scăderi mici ai indicilor bursieri.
• ACTIVE DE REFUGIU. Toto­dată, investitorii (așa cum fac de fiecare dată când apare o criză majoră) se orientează către așa-nu­mitele active de refugiu care sunt dolarul, aurul și obliga­țiu­nile de stat.
• PREȚUL PETROLULUI. Dacă piețele financiare au fost destul de calme cu ocazia atacului Hamas asupra Israelului, nu ace­­lași lucru se poate spune despre țiței. Prețul s-a modificat rapid, țițeiul Brent a urcat la 89 de do­lari barilul, iar cel american (WTI) a crescut până la 87,2 dolari, după care au coborât ușor.
• CONCLUZIA ANALIȘTILOR. Impactul asupra burselor depinde de durata conflictelor. Loviturile de stat, asasinatele sau atacurile teroriste au un impact modest asupra indici­lor bursieri, care se disi­pează în timp. Efec­tele negative apar în momentele în care con­flictele se prelungesc și se extind asupra mai multor state.

Acest articol a apărut în numărul 174 al revistei NewMoney

FOTO: Getty