Credite la purtător: când se va deschide primul IFN cu sediul într-un telefon mobil

Cristina Dobreanu 15/02/2018 | 14:09 Digital
Credite la purtător: când se va deschide primul IFN cu sediul într-un telefon mobil

Serviciile financiare digitale bat la ușa consumatorului român, iar Orange România este pregătită să nu rateze startul.

Acest articol apare în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

„În România, am decis să deschidem un IFN (instituție financiară nebancară, n.r.) pentru transferul de numerar și acordarea de credite de consum. Este posibil să facem același lucru apoi și în Republica Moldova“, spunea Gervais Pellissier, CEO al Orange Europa, la o în­tâlnire cu presa europeană desfășu­rată la Londra, la sfârșitul lunii trecute. Șeful Orange Europe a subliniat faptul că bankingul, în special în zona de servicii financiare mobile, este unul dintre segmentele pe care operatorul tele­com a început să le dezvolte pe plan european, implicit și în România. Iar din acest punct de vedere, Orange a venit pe piață cu un model cu poten­țial „disruptiv“ – Orange Bank, prima bancă creată de către un operator telecom.

Orange Bank a fost lansată în Franța, la finalul anului trecut, și a adunat peste 30.000 de clienți în doar zece zile de la lansare, cu mult peste estimările companiei. Ținta operatorului telecom este de două milioane de clienți în zece ani, dar dacă interesul de până acum se va menține și pe termen lung, targetul inițial ar putea fi cu mult devansat.

Despre lansarea și în România a serviciilor bancare Orange, Gervais Pellissier a vorbit încă de anul trecut, însă planurile au fost ușor modificate între timp. „Strategia aleasă a fost de a crea o bancă într-o singură țară, care va fi pașaportată, cu ajutorul regle­mentă­rilor europene, în altă țară. Dar acest lucru ia timp“, a explicat Gervais Pellissier. Conform noii strategii, urmă­toarea țară care va avea Orange Bank este Spa­nia, dar „oferta bancară nu va fi dispo­nibilă publicului înainte de 2019“. „Este vorba de cel puțin un an de muncă pentru a dezvolta aplicația, pentru a ob­ține autorizațiile de reglementare și pen­tru a testa piața“, a detaliat oficialul operatorului.

PLANURILE PENTRU ROMÂNIA. Pe plan local, „aventura“ Orange pe segmentul bancar a pornit cu Orange Mo­ney, lansat în noiembrie 2016, un serviciu prin care compania le oferă clien­ților posibilitatea de a plăti facturi la utilități, de a reîncărca opțiuni pentru cartele preplătite sau de a primi și transfera bani. Încă de atunci, oficialii Orange spuneau că serviciile financiare pe mobil „reprezintă viitorul“. Iar Orange Money ajunsese, de la lansare și până în septembrie 2017, la peste 70.000 de clienți.

FOTO: Guliver / Getty Images

 

Nu era însă prima companie care venea cu un astfel de serviciu, pe piață existând, încă din 2014 M-Pesa, serviciu similar oferit de Vodafone România, al doilea jucător din piața locală de telecom. Chiar dacă potențialul există, M-Pesa nu a funcționat, iar Vodafone a decis să îl închidă din 1 decembrie 2017.

De cealaltă parte, la aproximativ un an de la lansare, Orange Money este transformat în IFN, formulă care îi asigură și accesul pe piața intermedierilor financiare, cum ar fi acordarea de microcredite, de pildă. „În România, studiem ceea ce este de făcut, testăm Orange Money și, pro­babil, în funcție de rezultatele pe care le vom avea, ne vom uita la dezvoltarea unui portofel digital care ar putea să nu cuprindă o ofertă ban­cară completă“, a argumentat Gervais Pellissier, sugerând că într-o primă etapă ar putea fi vorba doar de creditare și, eventual, de asigurări, și nu de atragerea de depo­zite, care presupune un grad și mai mare de reglementare.

În ceea ce privește Orange Bank, Ro­mânia va trebui să mai aștepte. Oficialul Orange Europe a explicat că „lansarea unei bănci cu o ofertă completă în România nu va avea loc înainte de 2020-2021. Va lua atât de mult timp fiindcă proiectul este foarte complex“. Mai mult, în opinia sa, plățile digitale și serviciile financiare digitale se vor dezvolta abia la finalul de­ce­niului, undeva în intervalul 2019-2021.

Chiar dacă piața de servicii financiare mobile este la început în România, un alt operator din domeniu, Telekom, s-a aliat cu polonezii de la Alior Bank – speciali­zați pe furnizarea de servicii bancare di­gi­tale – cu scopul de a oferi credite. Po­ten­țial există pe piață, iar concurența pe acest segment vine și din partea compe­titorilor tradiționali – băncile. De pildă, recent, Banca Transilvania a lansat BT Pay, o aplicație de tip wallet care permite plăți contactless și transferuri de bani cu ajutorul smartphone-urilor care rulează Android și iOS.

DIVERSIFICARE CU PRIZĂ. Diversificarea telecom duce însă și către sectorul energetic, primii pași în România fiind făcuți de RCS&RDS, compania controlată de Zoltan Teszari. Și Orange tatonează această posibilitate, dar la nivel european s-a luat, momentan, doar decizia lan­sării unui program-pilot în Polonia. „Ne uităm și la piața din România, însă nu este nicio decizie luată în acest sens“, a spus Gervais Pellissier. Francezii se uită cu atenție pentru a vedea dacă mai este loc pe piața distribuției, însă principalul impediment este achiziționarea de energie. „Chiar dacă este fezabil la nivel teoretic (să existe spațiu pentru distri­buție, n.r.), știm că vom avea dificultăți în cumpărarea energiei, pentru că principalii furnizori pe piața de retail sunt și principalii producători de energie. Este un fel de oligopol“, rezumă francezul.

La sectorul energetic se uita și compania Digital Cable Systems (care operează brandul AKTA), al cărei acționar majoritar este fondul Pinebridge. Operatorul, care se autodefinește ca fiind „cel mai mic dintre cei mai mari și cel mai mare dintre cei mai mici“, și-a propus să de­vină și furnizor de energie în decursul acestui an. Dar, după cum explica într-un interviu anterior Dinu Malacopol, acțio­nar și CEO al DCS, intrarea pe o astfel de piață implică riscuri cum ar fi cele legate de estimările privind anticiparea consumului pe care îl vor avea clienții finali. „Dacă achiziționezi mai multă energie decât folosește consumatorul final, ai plătit-o degeaba. Marea problemă apare, însă, atunci când cumperi mai puțină, pentru că dife­rența instantanee este foarte scumpă“, explica acesta.

Dacă drumul până la introducerea serviciilor energetice pare complicat, piața tradițională de telecom a continuat să crească și anul trecut, cu cinci procente, ajungând la aproximativ 3,7 miliarde de euro, potrivit estimărilor Orange România. Liudmila Climoc, șefa operațiunilor Orange în România, spune că tonul acestui avans a fost dat de serviciile de internet fix și mobil. Pentru anul acesta, compania anticipează o creștere de circa 4% a industriei. „Piața mobilă crește în continuare ca urmare a consumului mare de date, care înlocuiește vocea clasică“, explică CEO-ul Orange România.

De fapt, într-o piață în care prețul mic face diferența și în care loialitatea utilizatorilor este tot mai greu de menținut, diversificarea – în special în domeniul financiar sau ener­getic – poate repre­zenta soluția creș­­terii pe termen lung pentru operatorii tradi­țio­nali de telecom. Și cum drumul către succes este cel puțin complicat, Orange a decis să-l parcurgă treptat. Serviciu cu serviciu.

Acest text a fost documentat la Londra, Marea Britanie.

 


FOTO: Guliver / Getty Images

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.