O modificare aparent banală ar putea scădea salariile românilor cu 20%

Alexandra Pele 13/09/2017 | 11:09 Financiar
O modificare aparent banală ar putea scădea salariile românilor cu 20%

Acest articol apare în numărul 23 (11-24 septembrie) al revistei NewMoney

O modificare aparent banală a sistemului de contribuții i-ar putea costa pe angajați o cincime din salariu. Deși Ministerul Finanțelor Publice susține că veniturile nete nu vor fi afectate, calculele arată că singurul lucru care poate împiedica scăderea este con­curența de pe piața forței de muncă.

Să defalcăm din start lucrurile. Cele mai importante trei contribuții achitate în prezent de angajații și angajatorii din România sunt cele de asigurări sociale (pensii) – CAS, de asigurări de sănătate – CASS și de șomaj. La acestea se mai adaugă contribuția la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale (0,85%) și cea de la fondul de risc și accidente (0,4%), plătite doar de angajator. Astfel, valoa­rea totală a contribuțiilor datorate de un angajat se ridică la 39,25% din salariul brut, din care el achită 16,5% (se re­ține la sursă tot de angajator), dife­rența fiind plătită de angajatori.

Începând de anul viitor, sarcina plății acestor contribuții le va reveni doar an­ga­jaților, responsabilitatea angajatorilor fiind doar una administrativă, de a re­ține în continuare sumele respective, reiese din declarațiile oficiale. Ministe­rul Finanțelor Publice (MFP) a anunțat, de asemenea, că valoarea totală a acestor contribuții va fi redusă la 35%. Prin urmare, angajatul câștigă 4,25%, dar pierde cei 21,5% plătiți până acum de angajatori. Trăgând linie și adunând, rezultă o pierdere de 17,25% din salariul brut.

Citiți și: Verdict: Criză. Pe ce se bazează profeții care anunță apropierea unui nou tsunami economic

„Măsurile nu vor implica creşterea chel­tuielilor salariale pentru angajator. Totodată, având în vedere și scăderea cotei de impozit pe venit, nici venitul net al angajatului nu va fi afectat“, susțin însă reprezentanții Finanțelor. Prima parte a acestei afirmații este adevărată. Mai mult, angajatorii ar putea face economii. Pentru a plăti un om cu salariul minim pe economie, de 1.250 de lei, un angajator scoate din buzunar 1.538 de lei. Odată operată modificarea, angajatorul va avea de plătit doar brutul, adică 1.250 de lei.

A doua parte a poziției oficiale a Finan­țelor se plasează însă într-o altă zonă a adevărului. Chiar dacă impozitul pe venit va fi redus la 10% începând cu anul viitor, relaxarea fiscală nu este sufi­cientă pentru a compensa impactul mu­tării contribu­țiilor, reiese din calculele NewMoney.

Calcul complicat. Să luăm ca exemplu salariul minim brut, de 1.250 de lei. În prezent, la un salariu brut de 1.250 de lei, netul se ridică la 925, ceea ce înseamnă că angajatul plătește contribuții în valoare de 206 lei, la care se mai adaugă un impozit pe venit de 16% de 119 lei (din brut se scad contribuțiile și deducerea personală standard de 300 de lei, se aplică 15% și rezultă cei 119 lei).

Suplimentar, angajatorul plătește con­tri­buții în valoare de 285 de lei. Mutarea acestora în sarcina exclusivă a angajatului și reducerea procentului contribuțiilor de la 39,25% la 35% înseamnă că valoarea contribuțiilor datorate de angajat crește la 437,5 lei (35% din 1.250 de lei).

Într-adevăr, impozitul se reduce semni­ficativ de la 119 lei în prezent la 51 de lei, dacă luăm în calcul o cotă de impozitare de 10%, în loc de 16%. În consecință, în acest scenariu, angajatul are de plătit sta­tului 488,7 lei, față de 325 de lei în prezent. Prin urmare, în loc să rămână cu 925 de lei în buzunar, netul său s-ar reduce la 761,5 de lei. Practic ar fi o scădere a salariului de peste 20%. În cazul angajaților care câștigă salariul minim pe economie ar fi o întoarcere în timp, veniturile lor în mână fiind apropiate de cele din 2015.

Specialiștii în fiscalitate din cadrul PwC esti­mează că angajatorii ar trebui să ma­jo­reze salariile brute cu 22,75%, astfel încât angajații să nu fie afectați de această redistribuire a sarcinii fiscale. Este însă incert în ce măsură le poate fi impus acest lucru patronilor.

„Conform prevederilor legale actuale, angajatorii din mediul privat nu pot fi obligați să modifice nivelurile salariale, decât pentru salariații plătiți la nivelul sala­riului minim pe economie“, explică Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanță fiscală și juridică din ca­drul PwC, adăugând că toate contractele de muncă sunt înțelegeri private, iar sta­tul nu poate impune modificarea acestora fără acordul părților.

Împărțirea contribuțiilor. Motivul pentru care plata contri­buțiilor a fost împărțită între angajat și angajator încă de la conceperea sistemului are legătură cu asigurarea unor categorii de persoane care beneficiază de anumite ajutoare sociale, fără a contribui la sis­tem. Spre exemplu, elevii, studenții sau pensionarii benefi­ciază de asigurare de sănătate, cu toate că nu plătesc pentru aceasta.

Unul dintre argumentele aduse de au­to­rități pentru a opera aceste schim­bări, de altfel o premieră în fiscalitatea euro­peană, a fost faptul că multe companii au restanțe la diferite bugete, mai exact nu plătesc partea lor de contribuții. Cele mai recente date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) arată că, la sfârșitul anului trecut, restanțele companiilor față de bugetul general consolidat se ridicau la 86,1 miliarde de lei (circa 19 miliarde de euro). Doar că o mare parte dintre acestea nu sunt către bugetul pensiilor sau al asigurărilor de sănătate, ci către bugetul de stat, acolo unde se varsă impozitul pe profit sau TVA-ul.

O piață a muncii tensionată. Con­secințele măsurii sunt dificil de anticipat, având în vedere efervescența de pe piața muncii. Angajatorii găsesc cu greu personal și e posibil ca în unele domenii să majoreze voluntar salariul brut, pentru a nu pierde angajați sau chiar pentru a-i atrage de la concurența care nu este dis­pusă să facă același lucru.

Pe de altă parte, în industriile cu va­loa­re adăugată mai mică, unde majorările succesive ale salariului minim au dus la erodarea marjelor de profit, angajatorii ar putea fi înclinați către a doua varianta, de a nu majora salariul brut și a face astfel eco­nomii cu cheltuielile de personal.Datele oficiale arată că lipsa celor aproape patru milioane de români plecați la muncă peste hotare se simte tot mai acut. Paradoxal, rata șomajului se afla la jumătatea anului la nivelul minim istoric de 5,3%, dar rata de ocupare a populației continuă să fie una redusă, remarca recent și viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Liviu Voinea.

„Tensionarea pieței muncii se reflectă în creșterea alertă a salariului nominal net în majoritatea sectoarelor economiei, variația consistentă (14,5 la sută în termeni anuali) fiind însă influențată suplimentar de multiplele majorări salariale acordate în sectorul bugetar, precum și de creșterea salariului minim brut pe eco­nomie“, nuanțează analiștii BNR în cel mai recent buletin lunar.

Dincolo de modul în care vor alege să ges­tioneze companiile această mutare a contribuțiilor, specialiștii sunt de părere că modificarea va duce la o mai mare conș­tientizare în rândul publicului a mo­du­lui în care este taxată munca în România. „Angajații vor înțelege cât costă în rea­litate cei 100 de lei cu care pleacă acasă, ceea ce îi va responsabiliza din pers­pectivă socială“, crede Angela Roșca, managing partner Taxhouse România.

În situația în care statul nu găsește o cale de a impune angajatorilor majorarea brutului astfel încât modificarea să nu se resimtă în buzunarul angajaților, mediul privat va fi nevoit să gestioneze problema după regulile pieței libere.

Statul, în schimb, reușește prin această măsură să „anuleze“ administrativ o parte din majorările salariale date bugeta­rilor, după cum a recunoscut indirect și ministrul Muncii.

Cu toate că este dificil de anticipat cum vor proceda companiile, este foarte probabil ca, începând de anul viitor, unii angajați să constate cu surprindere că cei 100 de lei pe care îi iau acasă s-au scumpit.

 


FOTO: Guliver / Getty Images („Turnul Babel”, Pieter Bruegel cel Bătrân)

Cu o experiență de peste șapte ani în presă, Alexandra Pele acoperă domeniile finanțe, bănci și asigurări. Anterior, a lucrat la departamentul economic al ziarului Gândul și la cursdeguvernare.ro.