O absolventă de Cibernetică s-a reorientat către fashion și face peste 200.000 de euro pe an din genți cu motive tradiționale

Andreea Neferu 15/09/2017 | 15:57 Oameni
O absolventă de Cibernetică s-a reorientat către fashion și face peste 200.000 de euro pe an din genți cu motive tradiționale

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Acest articol apare în numărul 23 (11-24 septembrie) al revistei NewMoney

Într-o lume a globalizării, reîntoarcerea la simbolurile tradiționale, la identitatea și cultura națională, a devenit un exercițiu normal. Dar și un business.

„Fiecare geantă are povestea ei“, spune Nicoleta Chirica (33 de ani), antreprenoa­rea care în 2013 punea bazele brandului de genți, pantofi și accesorii din piele Iu­­tta, inspirat din motive și simboluri tra­­di­­ționale românești. Patru ani mai târziu, Iutta înseamnă un business de 200.000-300.000 de euro anual, care face primii pași spre recunoașterea interna­­țio­­nală, din Londra până în Singapore.

Povestea „minții“ din spatele Iutta este una atipică, mai ales că Nicoleta Chirica nu luase în calcul în trecut antreprenoriatul sau designul, deși provine dintr-o fa­­mi­­lie cu înclinații spre artă, tatăl ei fiind sculp­­tor. Mereu a știut însă că are și o latură artistică, deși drumul profesional al Nicoletei Chirica a pornit într-o direcție complet opusă – a studiat Cibernetica în cadrul Academiei de Studii Economice din București, iar timp de șase ani a lucrat în telecomunicații.

PE MODEL ROMÂNESC. Pasiunea pentru genți a început mai mult dintr-o joacă, du­­pă ce începuse să le facă acasă. „Locuiam cu o prietenă, am mers la o legă­­to­­rie de artă și am cumpărat piele și tipare și am început să facem genți. Așa am început călătoria în lumea marochinăriei“.

Ulterior, a participat la câteva târguri de design din București și, observând că gențile sale erau tot mai apreciate, a decis să dedice mai mult timp pasiunii sale. Au urmat doi ani în care a făcut o școală de design, un MBA, și a lucrat cu mai mul­­­­te ateliere de marochinărie, „pentru că a trebuit să învăț care sunt pașii exacți în designul și producția unei genți, cum se face o broderie și așa mai departe“, ex­­­­plică ea. După ceva vreme, a hotărât să re­­­­nunțe la jobul din corporație și să în­­cea­­­­pă un nou capitol – unul antreprenorial.

Astfel, în aprilie 2013, Nicoleta Chirica a lansat prima colecție de genți sub brandul Iutta, un nume pe care l-a ales nu doar pentru că este „sonor și rămâne în mintea oricui“, ci și datorită simbolisticii sale, fiind inspirat de Iudita, figură a în­­țe­­lep­­ciunii și curajului, portretizată de-a lungul secolelor de pictori renumiți precum Botticelli sau Caravagio. A pornit pe drumul antreprenorial – deschiderea unui magazin online prin care vindea gen­­țile Iutta – cu o investiție de câteva mii de euro, bani pe care i-a obținut după ce și-a vândut mașina personală. Prima co­­lecție a fost inspirată din schițele mai vechi ale tatălui său și a inclus genți sculp­­tate sau cu mânere sculptate.

A urmat o altă colecție (denumită Dor de Românesc), pentru care în crearea broderiilor de pe genți s-a inspirat din simbolurile iilor din fiecare zonă geogra­fică a Ro­­mâ­­niei. De altfel, în toate celelalte colecții ale sale și-a căutat inspirația în România tradițională, indiferent că a fost vorba de vasele de cera­mică ale culturii Cucuteni, povestea pa­sării măiestre sau simbolismul florii-de-nu-mă-uita.

DIN ONLINE ÎN OFFLINE. În momentul de față, Iutta are un showroom în centrul Bucureștiului, dar și un atelier unde produce genți și accesorii, în care lucrează o echipă de aproape zece oameni. Toto­dată, Iu­­tta înseamnă și pantofi, a căror pro­­duc­­ție este momentan externalizată, însă printre planurile de dezvoltare ale Nicoletei Chirica intră și deschiderea unui atelier pentru producția încălță­mintei.

Pentru a fi și mai aproape de clienți, an­­­­treprenoarea ia în calcul și extinderea în mediul offline, cu un magazin propriu într-un centru comercial din București. „Deo­­camdată este la stadiul de intenție, însă sperăm să se concretizeze curând“. Cum gențile și accesoriile Iutta au ajuns deja și în străinătate, Nicoleta Chirica tatonează tot mai mult terenul unei extinderi și pe piețele externe. „Am dezvoltat și un site special pentru clienții din stră­­i­nătate, iar printre țările unde avem încheiate parteneriate pentru vânzarea pro­­du­­selor noastre se numără Singapore și Ma­­rea Britanie“, explică ea.

Chiar dacă mi­­zează pe dezvoltarea brandului românesc pe care și-a pus amprenta într-unul de amploare internațio­­na­­lă, Nicoleta Chirica nu vrea să se gră­­beas­­că, ci vrea să creas­­că pas cu pas, or­­­­ga­­nic, mai ales că pentru ea „România rămâne piața de ba­­ză; vrem ca brandul să aibă stabilitate în primul rând aici“.

LA FOC CONTINUU. Deocamdată, principala sa provocare este să onoreze comenzile pe care le primește prin intermediul magazinului online, în condițiile în care vânzările au crescut exponențial în ultima perioadă. Capacitatea de produc­­ți­­e actuală este de 200-300 de genți pe lu­­nă, iar echipa sa lucrează acum la foc continuu.

De altfel, și cifrele din bilanțul de final de an al brandului Iutta vor reflecta acest lucru: dacă anul trecut, cifra de afaceri s-a ridicat la peste 100.000 de euro, în 2017 ar urma să se dubleze sau chiar tripleze. „Rămâne să vedem cum vor evolua vânzările și în ultimele luni ale anului acesta“.

Antreprenoarea Nicoleta Chirica sinte­ti­zează rapid profilul clientelor sale: femei între 28 și 40 de ani, cu venituri medii spre mari, care apre­­ciază designul și produsele realizate manual. Prețurile produselor pornesc de la 75 de lei, pentru accesoriile mici din piele, și pot ajunge la câteva sute de lei sau chiar 1.000 de lei în cazul genților.

Oricum, apetitul românilor pentru produse create pe plan local este în plin avânt, astfel că designerii autohtoni, care se poziționează de cele mai multe ori pe segmente de preț mediu sau premium, încep să devină jucători din ce în ce mai relevanți pe o piață a modei estimată anual la 3-4 miliarde de euro. Și pentru că piața locală are, totuși, limitele ei, mulți designeri fac acum pasul spre recunoaș­­te­­rea externă.

În fond, dacă simbolurile românești au făcut față cu brio testului timpului, de ce nu ar reuși să treacă și de proba de foc a validării internaționale?

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”TRADIȚII LA MODĂ” color=”juicy_pink”][vc_column_text]România este o piață tot mai însetată de modă cu amprente etnice.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • Business get-beget. Magazine online, precum blouseroumaine-shop.com sau iiana.ro, au început în ultimii ani să promoveze creații vestimentare inspirate din simboluri tradiționale românești. Fondat de antreprenoarea Alina Isakovic în urmă cu mai bine de patru ani, brandul de modă Iiana, care vinde ii, sumane, fote sau alte produse de inspirație etnică și neo-etnică, a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 250.000 de euro.
  • Ziua iei românești. Începând cu 2013 există și o „Zi Universală a Iei Românești“, sărbătorită în fiecare an pe 24 iunie, inclusiv în birourile marilor corporații din București sau din țară, unde angajații sunt îndemnați să poarte bluza tradițională românească.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


Sursa foto: Andra Aron

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.