Modelul italian al suprataxării băncilor vine și la noi. Vizate sunt și companiile mari
Taxarea suplimentară a băncilor și a companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro nu e încă o certitudine, însă devine un scenariu cu un ridicat grad de probabilitate. Băncile și multinaționalele (acestea sunt companiile cu veniturile mari), percepute drept răsfățatele capitalismului, devin ținte ușoare, atunci când guvernele dau din colț în colț să-și reducă deficitele.
România are o țintă de deficit de 4,4% pentru anul în curs, însă experții PwC România cred că acesta ar putea ajunge la 6% (dublu față de nivelul ideal – 3%). Și nu e, nici pe departe, o poveste exclusiv românească. Îți amintești, probabil, de iureșul iscat în prima jumătate a lui august, când guvernul de la Roma, condus de Giorgia Meloni, anunța că are de gând să taxeze cu 40% veniturile nete din dobânzi ale băncilor, într-o perioadă cu profituri ieșite din comun. La scurt timp după, oficialii italieni și-au venit în fire și au spus, spre liniștirea piețelor, că noile dări nu vor putea depăși 0,1% din activele instituțiilor de credit. Saluti!
- La început a fost „taxa de solidaritate”, care a penalizat profitul excepțional al OMV Petrom. Săptămâna trecută, tunurile s-au îndreptat spre sistemul bancar și companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Un posibil import al modelului italian, cel puțin așa a lăsat de înțeles Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, a zdruncinat un pic acțiunile instituțiilor de credit listate pe BVB. Marți, ziua de după anunț, titlurile Băncii Transilvania (BT) au scăzut cu până la 4%, după cum vedem din istoricul de tranzacționare. Deocamdată, „se mai discută”, însă ideea e că guvernul vrea 2 miliarde de lei de la creditori, în urma aplicării unei taxe suplimentare de 1% pe cifra de afaceri. Ziarul Financiar ne spune însă că, dacă facem riguros calculele, socoteala nu iese. Un procent din veniturile băncilor ar însemna doar 300 de milioane de lei.
- Cât despre „taxa pe multinaționale” – parte dintr-un draft de ordonanță obținut de Profit.ro care anunță un veritabil măcel fiscal – implică impozitarea companiilor care au venituri de peste 50 de milioane de euro. Impozitul ar urma să fie de 1% pe cifra de afaceri a societăților cu o rată a profitabilității de peste 3% și de 0,5% pentru cele cu o rentabilitate de sub 3%, conform aceluiași Profit.ro. Crezi că ai înțeles? Te înșeli amarnic. În dezbaterea publică a apărut inclusiv o „inovație” lingvistică menită să amplifice confuzia. E vorba de un așa-numit „ajustor fiscal”, adică o formulă complicată de calcul prin care autoritățile ar vrea să se asigure că firmele vor plăti un impozit minim. Se pare, în cele din urmă, că la „ajustor” se va renunța în favoarea impozitului pe venituri. Totuși, dacă ești un mare fan al formulelor matematice, poți găsi minunăția în Europa Liberă.
- Cu riscul repetiției, e bine să știm că, de la începutul lui 2022, peste 30 de suprataxe au fost implementate sau propuse în Europa, după cum arăta Financial Times, cu ceva vreme în urmă. Fără a intra în prea multe detalii, ideea e că noile taxe nu au lovit doar banking-ul și companiile energetice. Pe lângă Italia, fiscalitatea s-a mai înăsprit și în Ungaria (nu e nicio surpriză), Cehia, Slovacia, Spania, Portugalia, Croația, Lituania sau Marea Britanie. Interesant e că Fondul Monetar Internațional e de părere că profiturile excesive ar trebui taxate suplimentar à la longue. Om trăi și om vedea.
→ De reținut. Deși sunt șanse mari ca în perioada următoare să fie strânse serios cu ușa, băncile listate din România ar putea distribui dividende, așa cum nu au făcut-o pe vremuri de pace. Se știe că sistemul bancar a înregistrat profituri record, atât în 2022, cât și în primele șase luni ale anului. Banca Transilvania a creat un precedent când, pe sfârșit de august, își convoca acționarii pentru aprobarea unor dividende cu un randament de 5%. Conform Ziarului Financiar, există așteptări ca BRD și alte bănci să facă un pas similar. Din datele disponibile la bursă, BT a crescut cu aproape 25% de la începutul anului, iar avansul BRD era, săptămâna trecută, undeva la peste 10%. Desigur, e de subliniat că decizia BT a fost luată înainte ca autoritățile să pună gând rău băncilor. Pe de altă parte, lucrurile nu sunt bătute în cuie, deocamdată.
Abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal, Bursa pe Bune, rapoartele zilnice Zi de Bursă și rapoartele Flash Rezultate Financiare.
Investimental S.A., Autorizație ASF nr.160/12.12.2022, nr. Reg.ASF PJR01SSIF/400081
Investițiile la bursă implică riscuri pentru tranzacțiile și deținerile de instrumente financiare incluzând, fără a se limita la: fluctuația prețurilor în piața relevantă, a cursului de schimb, lipsa predictibilității în distribuirea dividendelor, a randamentelor și/sau a profiturilor, modificări ale ratelor de dobândă, modificări legislative, inclusiv modificări ale legislației fiscale. Înainte de a lua o decizie de investiții este important să aveți o imagine clară asupra obiectivelor dumneavoastră de investiții, a nivelului de experiență și a apetitului la risc. Performanțele anterioare nu reprezintă o certitudine a performanțelor viitoare!
Analizele, studiile, opiniile, știrile, prețurile sau orice alte informații puse la dispoziție de Investimental S.A., prin orice mijloace, nu constituie recomandări de tranzacționare. Orice reproducere a acestora sau a oricărui tip de conținut al website-ului sau al portalului Investimental sunt strict interzise fără acordul scris prealabil și explicit al unui reprezentant legal al societății. Acesta este un material publicitar, nu creează obligații juridice, nu reprezintă o informare legală și nu este suficient pentru a lua decizia de a investi.
