Mica Unire a capitalului autohton: mai sunt românii cel mai dezbinat popor din lume?

Ionuț Ancuțescu 05/02/2018 | 11:49 Special
Mica Unire a capitalului autohton: mai sunt românii cel mai dezbinat popor din lume?

Dezbinarea românească e tema unuia dintre miturile noastre fundamentale, balada Miorița. Cât de valabilă mai este Miorița în mediul de afaceri actual?

Acest articol apare în numărul 33 (5-18 februarie) al revistei NewMoney

Dacă e să indice forma de organizare care carac­­te­­ri­­zează cel mai bine mediul antreprenorial românesc, Cristian Onețiu – investitor, consultant și pu­­blic speaker – se oprește la „trib“. Dincolo de sti­­lis­­ti­­ca dură, Onețiu vrea să atragă atenția asupra îna­­poierii care caracterizează modul în care sunt conduse multe dintre companiile românești. Toată puterea este concentrată în mâinile unui singur om – fondatorul –, care se proiectează ca un mic Dumnezeu al organizației pe care o conduce.

Pentru a ajunge la o evoluție economică normală, oamenii de afaceri autohtoni vor fi nevoiți să experimenteze „casta și sistemele de guvernanță“, spune Onețiu într-un succint schimb de mesaje pe Messenger. „Suntem tineri, antreprenorial vorbind.“

„Tinerețea“, evident, în sensul lipsei de experien­­ță, este invocată și de Dragoș Dinu, CEO Țiriac Hol­­dings și, totodată, unul dintre cei mai experi­­men­­tați manageri de la noi. „Românilor le lipsește cultura asocierii în business, pentru că, istoric, au trăit în comunități restrânse“, explică Dinu proverbiala aversiune locală pentru asociere.

Din punct de vedere tehnic, și Dinu, și Onețiu fac trimitere la absența unor fuziuni notabile între mari companii antreprenoriale românești. Cu câteva excepții, toate industriile sunt dominate de companii multinaționale, a căror prezență a fost consoli­­dată inclusiv prin achiziția jucătorilor locali. Unul dintre exemplele la îndemână: industria lap­­te­­lui, domeniu din care investitorii români au dispă­­rut în cvasitotalitate. Mai toți au preferat să vândă în loc să-și unească forțele.

Dragoș Dinu FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

Din istoria capitalismului românesc, lipsește un eveniment de tip AOL/Time Warner, în care două companii cu specializări complementare să-și fi pus energiile la un loc. Practic, nicio fuziune semnifi­­ca­­tivă nu s-a produs în ultimii 27 de ani pe plaiurile mioritice.

Ce-i drept, intenții au fost. În plină criză, a circulat zvonul unei posibile fuziuni între electroretailerii Domo și Altex, dar nu s-a mai și întâmplat. Pe atunci, Domo avea resurse de cash, iar Altex – cotă de piață. Ca să nu mai amintim de scandalul din jurul nefericitei asocieri dintre George Copos și mai mulți oameni de afaceri clujeni, în frunte cu Horia Ciorcilă pentru preluarea pachetului majoritar al hotelului Athénée Palace Hilton. Convenția a fost încălcată, iar George Copos (pe atunci vicepremier) a cumpărat de unul singur acțiunile, deși clujenii îl aduseseră în afacere. Episodul, consumat în urmă cu 13 ani, a culminat cu un litigiu, încheiat printr-o înțelegere între părți.

Până să-l întâlnească pe George Copos, Ciorcilă a intrat în parte­­ne­­ria­­te care au funcționat. El este pro­­­­tagonistul a două dintre cele mai importante aso­­­­cieri de după 1989. În urmă cu 25 de ani, Cior­­ci­­lă a fondat, la Cluj, alături de alți peste 40 de oameni de afa­­ceri Banca Transilvania, iar o parte dintre ace­­iași asociați au pus și bazele operatorului telecom Astral, cumpărat ulterior de americanii de la UPC pentru aproximativ 420 de milioane de dolari.

IEȘIREA DIN TRIB. Totuși, semnele unei matu­­ri­­zări sau ale ieșirii din „trib“, ca să menținem reto­­rica inițială, au început să apară. Mai mulți in­­ves­­titori români s-au asociat în fonduri private de investiții, ceea ce reprezintă o premieră în peisajul autohton. Pe de altă parte, se întrevăd mugurii unor joint-venture-uri româno-române. Chiar scepticul Cristian Onețiu s-a asociat cu alți cinci investitori și au creat un fond de private equity românesc de cinci milioane de euro, urmând să îi triple­­ze va­­loarea. Investitorii au făcut și o primă achi­­­­ziție, tot românească – un producător de încăl­­ță­­minte sport pentru pasionații de munte.

Mai mulți oameni de afaceri cu experiență diver­­să (în management, avocatură, antreprenoriat sau investiții) au anunțat recent „ridicarea“ fondului cu capital de risc GapMinder, cu o capitalizare de 26 de milioane de euro. De precizat că doar o mică parte reprezintă contribuția unor investitori pri­vați, restul banilor provenind de la Fondul European de Investiții (FEI). Acesta, parte a Grupului Băncii Europene de Investiții, este principalul finan­­ța­­tor de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii din Europa. Însă lipsa unui istoric al partene­­rilor GapMinder pe zona de administrare a fondurilor de in­­vestiții (private equity) reprezintă un minus în atra­­gerea de investiții viitoare.

Banii europeni reprezintă o pârghie pe care și alți administratori de fonduri vor să o folosească pentru a atrage bani românești. Firma de investiții Morphosis Capital este în curs de aplicare la FEI pentru obținerea unei finanțări menite să contribuie la creșterea companiilor din afara Bucureștiului. Ca și în cazul GapMinder, fondul urmează să atragă într-o fază ulterioară și acționari români.

Dar asocierile între români merg și dincolo de universul restrâns al fondurilor de investiții. Dan Șucu, proprietarul grupului de mobilă Mobexpert, și Valentin Vișoiu, fondatorul companiei de con­­s­­truc­­ții Conarg, au anunțat un parteneriat pentru construirea unui ansamblu de locuințe în zona Domenii din Capitală. Investiția comună în circa 800 de locuințe va fi de 100 de milioane de euro.

Tot din zona imobiliară vine o asociere între patru antreprenori care își propun să dezvolte apartamente în București și în stațiunea Mamaia. Este vorba, pe de o parte, despre foștii bancheri de in­­vestiții Victor Căpitanu și Andrei Diaconescu (fondatorii One United Properties, cel mai mare dezvoltator imobiliar pe zona de lux din București) și, pe de alta, de Octavian Avrămoiu (avocat) și Cătălin Scripcaru (director cu experiență în real estate).

Dintr-o sferă conexă vine și asocierea mai multor investitori – printre care Marian Alecu, Dragoș Petrescu (City Grill) și Cristian Țânțăreanu – pentru a dezvolta cu 10 milioane de euro un centru de evenimente la Corbeanca.

TENDINȚĂ SAU NU? Totuși, deocamdată nu putem vorbi despre o schimbare de tendință în materie de asociere, iar românii rămân în continuare niște singuratici în business, spun o parte dintre sursele consultate de NewMoney pentru documentarea acestui cover story. „În marea majoritate a cazurilor, antreprenorii cu care lucrăm fie doresc să cumpere, fie doresc să vândă pachete majoritare (peste 80%), însă nu să se asocieze“, explică Adrian Covă­­cescu, director Deloitte România.

„Parcurgerea distanței dintre intenția de asociere și materializarea acesteia este un adevărat maraton în doi, pe care nu-l finalizează nici 5% din cei în­­scriși în cursă“, e de părere Rudolf Vizental, CEO CIT Resources, parte a CITR Group (fosta Casă de Insol­­ven­­ță Transilvania).

Dragoș Dinu de la Țiriac Holdings crede, dim­­po­­tri­­vă, că trăim o „premieră“ în materie de coagulare a unor fonduri cu capital românesc. Premiera se datorează retrăirii unui moment 2004-2005, când economia duduia, cu un plus față de acea perioadă reprezentat de apartenența la Uniunea Europeană.

Numai că toate acumulările din boomul econo­­mic precedent au fost epuizate în anii de criză, când antreprenorii locali s-au văzut nevoiți să-și salveze companiile cu rezervele de cash existente. Criza a trecut, antreprenorii au din nou rezerve și sunt dispuși să scoată banii excedentari din businessul de bază. De exemplu, frații Pavăl, proprietarii retailerului de bricolaj Dedeman, cea mai mare companie cu capital privat românesc, au acumulat doar între 2014 și 2016 profituri nete de aproape 400 de milioane de euro. De altfel, în urmă cu un an, CEO-ul Dragoș Pavăl își exprima intenția de a crea două fonduri de investiții (unul imobiliar și celălalt cu capital de risc pentru plasamente în startup-uri românești), potrivit profit.ro. Deocamdată, nu s-a întâmplat nimic concret, iar demersul celor doi frați de a cumpăra o parte din clădirile AFI Park nu a fost dus până la capăt. „Avem de pus la punct câte­­va detalii. Vom putea reveni cu informații în legă­­tu­­ră cu acest subiect (crearea celor două fonduri, n.r.) doar peste câteva luni“, sunt singurele infor­­ma­­ții pe care oficialii Dedeman le oferă acum pe acest subiect.

Dragoș Roșca FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

FĂRĂ LEGE. Istoria scurtă a capitalismului românesc și aversiunea culturală față de asociere (încă reflex al perioadei comuniste) nu sunt singurele frâne care inhibă parteneriatele locale. Dragoș Roș­­ca, investitor de risc și președinte al asociației antreprenoriale Romanian Business Leaders (RBL), crede că una dintre principalele cauze pentru care românii nu se înfrățesc în business cu alți români e de natură juridică. „România nu are o legislație pentru fondurile de investiții care să apere interesele acționarilor minoritari“, detaliază acesta.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Ionuț Ancuțescu are o experiență de peste 17 ani în presa economică și de business. A lucrat la publicațiile Ziarul Financiar, Capital, Biz, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul Financiar, iar acum este redactorul-șef al revistei NewMoney.
← Close