Metaversul a murit! Trăiască metaversul! Ce s-a ales de planurile ambițioase ale lui Mark Zuckerberg

Vestea s-a insinuat rapid în industria teh­no­logiei. Omul miliardelor de fețe, Mark Zu­ckerberg, chief executive officer (CEO) al grupului Meta Platforms, a renunțat la pla­nul său măreț pentru metavers, lumea vir­tuală pe care o anunțase drept pasul ur­mă­tor în evoluția internetului. Și a făcut-o fără tam-tam, lăsând de înțeles prin câteva in­dicii îngropate în texte publicate pe blog și angajamente despre „o nouă eră a pros­pe­ri­tății pentru Meta“, pe fondul concedierii a mii de angajați, că metaversul a încetat să mai fie prioritatea zero pentru compa­nia pe care o conduce.

De acum înainte, Meta își mută atenția că­tre inteligența artificială (AI), un domeniu pe care mulți experți îl consideră că (în­tr-a­devăr) reprezintă o ade­vărată revo­luție teh­nologică și în care alți rivali tehnologici au făcut deja câteva mutări importante.

Regele moare

Pentru cei care au ur­mă­rit planurile ambițioase ale lui Zuckerberg pentru metavers, noua schimbare a schimbării a fost un șoc. Fondatorul rețelei Facebook investise miliarde de dolari în pro­iect, creând o divizie dedicată numită Reality Labs, care trebuia să fie forța motrice din spatele noii lumi virtuale.

Dar, în pofida tevaturii create în jurul său, meta­ver­sul nu a reușit să prindă aripi, astfel că Zuckerberg trece de-acum la altceva. Unii critici au văzut în această nouă schimbare de direcție un semn al orgoliului nemăsu­rat și al înclinației spre exces ale lui Zu­cker­berg, comparându-l cu Ludovic al XIV-lea, regele Franței care declama plin de sine că „Statul sunt eu!“. Alții au interpretat-o în schimb ca pe o mișcare inteligentă a unui om de afaceri priceput, care știe când să-și reducă pierderile și să treacă la următorul lucru important.

Cert este că știrea a avut și are implicații de anvergură pentru industria tehnologiei și nu numai. Metaversul a fost salutat și vă­zut ca o nouă frontieră pentru rețelele sociale, un loc în care oamenii ar putea inte­rac­ționa între ei în medii digitale imersive și realiste. Sub impulsul entuziasmului (cvasi)general inițial, a fost promovat ca o po­tențială soluție la multe dintre problemele cu care se confruntă lumea modernă, de la singurătate și izolare la schimbări climatice și inegalitate socială.

În lipsa unei de­finiții de manual, conceptul de metavers face trimitere la o convergență a realității fi­zice, a celei augmentate (AR) și a celei vir­tuale (VR) într-un spațiu online comun, în interiorul căruia utilizatorii se pot deplasa unde vor și pot interacționa între ei și cu obiectele digitale prin intermediul unor reprezentări virtuale – avataruri – ale lor.

Teoretic, metaversul (ar) urma să fie gea­mănul virtual al lumii fizice pe care o știm cu toții, cele două realități contopindu-se, la un moment dat. „Poți să te gândești la el ca la un internet în care te afli“, îl descria Zuckerberg la un moment dat, explicând că vede în el un „Sfânt Graal al interacțiu­nilor sociale“ care va remodela economia digitală. Acum, toate acestea apar mai de­grabă ca o idee nebuloasă care nu se va materializa prea curând. Sau poate chiar niciodată. Cel puțin nu pentru Meta.

Visul unei noi lumi virtuale pare spulberat, iar cei care au investit timp, bani și energie în proiect se întreabă acum ce și de ce a mers prost. În ceea ce îl privește pe Zuckerberg, chiar dacă nu a spus-o răs­picat, asemenea Regelui Soare, metaversul a fost o vreme chiar el. Obsesia sa pentru metavers și costurile scăpate de sub control, divizia Meta Reality Labs înregistrând pierderi de aproape 24 de miliarde de do­lari în decurs de doi ani, au pus presiune asupra prețului acțiunilor companiei, care a scăzut cu 60% în ultimul an.

Între timp a devenit clar că metaversul nu se ridică la nivelul promovării sale. Tehnologia e greu de utilizat și costisitoare, existând puține cazuri de implementare/utilizare convingă­toare în afară de jocuri și divertisment.

Orizontul pustiu

La aproape un an după ce Mark Zuckerberg a schimbat în Meta Platforme numele companiei-mamă a rețelei Facebook, mânat de speranța că re­stricțiile sanitare impuse pe fondul pan­de­miei de COVID-19 ne vor împinge pe toți să ne (re)găsim libertatea deplină în lumea virtuală, The Wall Street Journal (WSJ) publica un raport intern potrivit căruia Horizon Worlds – versiunea sa de metavers – nu doar că nu a prins la utilizatori, dar și că nimeni nu știe cum îi va putea duce acolo într-un timp cât mai scurt. CEO-ul Meta avertiza atunci investitorii că trece­rea la traiul efectiv în lumi virtuale va dura de fapt ani buni, dacă nu chiar câteva ge­nerații.

Compania își stabilise o țintă-inițială de 500.000 de utilizatori activi lunar pentru Horizon Worlds până la sfârșitul lui 2022, revizuind-o apoi la 280.000. În cele din urmă a reușit să atingă un vârf de 200.000, însă baza sa de utilizatori a scăzut constant, mulți dintre aceștia renunțând să revină pe Horizon încă după prima lună.

Prin comparație, produsele de social me­­dia ale grupului Meta – Facebook, In­stagram și WhatsApp – atrag împreună o medie lunară de peste 3,5 miliarde de utili­zatori, echivalentul a aproape o jumătate din populația totală a lumii.

Horizon este conceput ca o colecție ex­tinsă de spații/lumi virtuale interactive în care utilizatorii pot interacționa între ei, pot lucra, pot face cumpărături sau pot merge la petreceri. Totuși, rareori există fete la Hot Girl Sum­mer Rooftop Pool Party, iar galeriile de shopping sunt în cea mai mare parte a timpului pustii. Conform statisticilor interne, doar 9% din lumile construite de Meta sunt vizitate de cel pu­țin 50 de per­soane. Cele mai multe nu sunt deloc explo­rate. „E o lume tristă și pustie“, o des­cria un document intern.

Horizon este ac­ce­­si­bilă prin intermediul căștilor de rea­li­tate virtuală Meta Quest, care oferă o gamă largă de jocuri și activi­tăți. Ratele de păs­trare a Quest, adică utili­zarea continuă de către proprietari, au scă­zut însă în fiecare dintre ultimii trei ani; mai bine de jumătate dintre ele – modelul cel mai ieftin costă apro­­ximativ 400 de do­lari – sunt utilizate cel mult șase luni de la momentul achi­ziției.

Un sondaj printre utilizatorii Horizon arată că aceștia se plâng că nu au găsit lumi virtuale care să fie pe placul lor și nici alți oameni cu care să interacționeze. În plus, mulți s-au declarat nemulțumiți de aspectul avatarurilor, care „nu au picioare și nu arată a oameni reali“.

Dar cele mai mari nemulțumiri par să fie problemele de adaptare la tehnologie și comportamentul impropriu între utilizatori. O ziaristă de la WSJ, de exemplu, scrie că un participant la o petrecere organizată într-unul dintre cele mai populare locuri din Horizon, Soapstone Comedy Club, la care au apărut cel mult 20 de utilizatori, i-a cerut să îi arate sânii.

La aceeași petrecere, un alt utilizator care flirta cu toate femeile a fost întrerupt de ceea ce pă­rea a fi prie­tena lui din viața reală, care a început să îl înjure și să îi amenințe pe cei din jurul lor. La o altă petrecere, un repor­ter al aceluiași WSJ a fost unul dintre cei doi participanți. El și celălalt avatar au urcat într-un ring și au mimat un meci de box, iar apoi au jucat beer pong. Celălalt avatar nu i-a vorbit niciodată, iar toată dis­tracția s-a încheiat după zece minute.

Rămas singur, avatarul reporterului a căzut în pis­cină și nu și-a dat seama cum să iasă. În preajmă nu a fost nimeni care să îl ajute.

Extaz și agonie

Și ar mai fi o mică-mare dilemă cu care se confruntă Meta: cum pot face utilizatorii bani în metavers? Pe alte platforme, inclusiv TikTok și Instagram, influencerii și alți creatori de conți­nut pot câștiga bani prin brand endorsement, printre altele. Nu există încă nimic si­milar în metavers. „Unii creatori au do­rința de a lucra cu normă întreagă în meta­vers. Dacă ar exista o compensație potri­vită, aceștia ar face din construirea meta­ver­sului o muncă zilnică, cu normă în­treagă“, arată notele interne ale Meta.

În timp ce Meta a sprijinit unele lumi di­gitale prin plăți-bonus către persoanele responsabile pentru acestea, eforturile de a promova alte forme de comerț au rămas într-o fază incipientă. Cele mai profitabile dintre lumile Horizon au atras venituri cumulate de 10.000 de dolari, bani din care creatorilor de conținut le-a revenit un total de 470 de dolari.

Indiscutabil, promovarea zgomotoasă a metaversului a creat în rândul consumatorilor așteptări de neatins. Însă Zuckerberg nu este singurul vinovat. În ultimii doi ani, Microsoft și Google s-au alăturat cursei me­taversului, creând propriile platforme, cum ar fi Microsoft Mesh, și lansând noi dispozitive AR și VR. Anul trecut, președin­tele executiv și CEO al Microsoft, Satya Nadella, spunea chiar că „metaversul este deja aici, transformând nu doar modul în care vedem lumea, ci și modul în care inte­racționăm cu ea“.

Marile branduri ale lumii au călărit, de asemenea, pe valurile promovării metaversului în acest răstimp, încorporându-l în strategiile lor de marketing pentru a crea vâlvă în jurul produselor și al serviciilor lor. Burberry, de exemplu, și-a lansat o co­lecție prin intermediul platformei de strea­ming de jocuri Twitch, iar Louis Vuitton a încheiat un parteneriat cu „League of Le­gends“, un multiplayer online cu 100 de milioane de jucători în fiecare lună, pentru o linie de îmbrăcăminte digitală cu 40 de articole, majoritatea cu prețuri cu mult peste 1.000 de dolari.

Numai că, atunci când prozeliții metaversului au eșuat să livreze produse care să co­respundă acestor așteptări, utilizatorii și-au pierdut în mod natural interesul pentru această tehnologie. Decentraland, de exemplu, o platformă descentralizată (de­ți­nută de utilizatori) care combină realitatea virtuală cu tehnologia blockchain – una dintre cele mai populare lumi digitale ale momentului ce pot fi etichetate și ca me­tavers –, are o medie zilnică de doar 8.000 de utilizatori, potrivit directorului său de creație, Sam Hamilton.

Și vorbim de același Decentraland unde, în 2021, s-au vândut proprietăți imobiliare digitale (în special terenuri) în zeci de tranzacții, cu o valoare totală de 512 milioane de dolari. Între timp, acestea și-au pierdut aproape 90% din valoarea la care au fost cumpărate.

E conceptul de metavers mort și îngro­pat pentru toată lumea? Gartner Inc antici­pează că, până în 2026, 25% dintre utilizatorii de internet vor petrece cel puțin o oră pe zi în metavers pentru muncă, educație, cumpărături și divertisment. Previziuni ca aceasta au ajutat proiectele metavers să atragă investiții de peste 177 de miliarde de dolari de la începutul lui 2021 încoace.

Pe de altă parte, 46% dintre experții din in­dustrie și-au exprimat îndoielile cu privire la fezabilitatea adoptării globale a me­ta­versului până în 2040, potrivit unui raport realizat de Pew Research Center. Mai mult, având în vedere stadiul actual de dez­vol­tare al tehnologiei, unii dintre aceștia sunt chiar de părere că metaversul nu va avea nicio utilitate practică în viața de zi cu zi.

Metaversul de după Meta

„Lumea reală este mult mai bogată și mai impor­tantă decât realitatea virtuală. Și așa va fi întotdeauna. Cred că factorul limitativ pentru activitățile complet imersive va fi simplul fapt că acestea nu sunt necesare“, este de părere Mark Crowley, profesor de ingine­rie informatică la Universitatea din Waterloo (Ontario, Canada).

În ultimul an, companiile din tehnologie au redus masiv locurile de muncă și au aban­donat proiectele considerate neesen­țiale. Metaversul e unul dintre ele. Meta, de exemplu, a concediat în toamnă 11.000 de an­gajați, anunțând recent că reduce alte 10.000 de posturi și va închide sau amâna pe termen lung diverse proiecte. Printre ele, și cele legate de metavers. Sub presiunea investitorilor de a renunța la afacerile neesențiale, Disney a anunțat un plan mai amplu de restructurare, prin care urmă­rește reducerea cu 5,5 miliarde de dolari a cheltuielilor, inclusiv prin concedierea a apro­ximativ 7.000 de persoane, printre care și toți cei din divizia metavers.

„Multe companii simt că, dacă trebuie să reducă numărul de angajați sau cheltu­ie­lile, în general, proiectele de genul meta­ver­sului sunt cele mai la îndemână. Inves­tițiile în inteligența artificială, pe de altă parte, promit rentabilitate într-un timp mai scurt“, spune Scott Kessler, analist al fir­mei de cercetare de piață Third Bridge Group.

În pofida convulsiilor momentului, mulți rămân de părere că metaversul va deveni într-o bună zi o mașinărie de făcut bani cât se poate de reali. Pentru cei cu răbdarea unuia care a reușit să treacă marea, ana­liștii McKinsey & Company sunt de părere că metaversul are potențialul de a ajunge o piață de până la 5.000 de miliarde de dolari până în 2030. În momentul de față, aproximativ 54 de miliarde de dolari sunt chel­tuiți pe bunuri virtuale, potrivit unei esti­mări făcute de JP Morgan.

„Viabilitatea metaversului depinde de ca­pa­citatea companiilor de a crea o expe­riență virtuală care să atragă un număr suficient de mare de utilizatori și de a oferi servicii și aplicații relevante și utile. De asemenea, trebuie abordate și problemele legate de securitatea datelor, protecția datelor personale și alte probleme legate de reglementarea și supravegherea acestei lumi virtuale. Dacă aceste companii care dez­voltă metaversul pot răspunde cu succes provocărilor și pot oferi o experiență virtuală atractivă și utilă pentru utilizatori, atunci acest concept ar putea fi un proiect viabil în viitor“, face o previziune și sen­zația tehnologică a momentului ChatGPT, chatbotul care a convins pe deplin zeci de milioane de oameni că inteligența artifi­cială este deja parte din viața de zi cu zi și că, în viitor, va fi cea care va guverna inte­rac­țiunile lor cu tehnologia.

„Metaversul va apărea încet, în timp, pe măsură ce diferite produse, servicii și ca­pa­cități se integrează și se combină“, spune și Matthew Ball, investitor în tehnologie, analist și futurist. Cert este că multe companii continuă să lucreze la dezvoltarea de lumi virtuale și medii imersive și încă există o masă mare de entuziaști care cred că metaversul va deveni într-o bună zi o rea­litate.

Pentru ei, metaversul nu este nici mort, nici pe moarte. Iar faptul că acesta va fi diferit de viziunea de acum destră­mată a lui Zuckerberg despre el, spun ei, nu poate fi decât un lucru bun. În ceea ce îi privește, metaversul abia acum începe să prospere.

Acest articol a apărut în numărul 163 al revistei NewMoney

FOTO: Getty