La ce performanțe în afaceri a ajuns campionul olimpic Ivan Patzaichin

Florel Manu 03/12/2018 | 11:12 Special
La ce performanțe în afaceri a ajuns campionul olimpic Ivan Patzaichin

Multiplul campion olimpic Ivan Patzaichin și-a transformat gloria într-un restaurant pescăresc ale cărui venituri se îndreaptă spre milionul de euro.

 Acest articol a apărut în numărul 54 (3 – 16 decembrie) al revistei NewMoney

Ornitologii spun că acolo unde trăiește pescărașul albastru (Alcedo atthis) apa este limpede, iar vegetația și fauna sunt sănătoase. În limbaj popular, pescărașul albastru este numit și Ivan Pescarul, iar în unele zone din Delta Dunării, Vaniușa Pescarul, în timp ce americanii îi spun kingfisher. De câțiva ani, numele său a fost împrumutat și de un business, mai precis de un restaurant cu specific pescăresc, Ivan Pescar, principala afacere în care este implicat Ivan Patzaichin, fostul campion olimpic și mondial la canoe. Și cum Ivan Pescarul pescuiește în ape limpezi, tot în ape limpezi continuă să „vâslească“ și Ivan Patzaichin (69 de ani). Și nu de unul singur. Îl are aproape pe arhitectul Teodor Frolu (53 de ani), căruia prietenii îi spun Doru, alături de care este implicat în mai multe afaceri, în mare parte cu un pronunțat ca­racter social.

Prietenia dintre Frolu – care este și cofondator al agenției de comunicare și relații publice DC Communication, alături de asociata sa Crenguța Roșu – și Patzaichin a început în 2010. Și cum altfel dacă nu la un borș de pește? „Eu eram membru în juriu la un festival gastronomic, la Uzlina, iar Doru mi-a povestit de pasiunea lui pentru Deltă“, își amintește Ivan Patzaichin. Teodor Frolu i-a povestit atunci despre o experiență pe care a trăit-o de-a lungul Deltei împreună cu un prieten care lo­­cu­­iește în Germania, o aventură de șapte zile în care singurul lor mijloc de transport a fost nu o șalupă rapidă, ci o canoe. Atunci i-a mărturisit Ivan Patzaichin lui Frolu că ar vrea să reînvie spiritul tra­­dițional al Deltei.

Scrumbia și macroul. Ivan Pescar a însemnat în prima sa fază un restaurant deschis la Tulcea, în 2015, în urma unei investiții de aproximativ 100.000 de euro, o afacere intregrată în programele derulate de Ivan Patzaichin și Teodor Frolu de promovare a Deltei Dunării prin compania Rowmania.

„A fost o nebunie de-a mea când am văzut că ditamai Tulcea nu are un restaurant cu specific pescăresc“, spune Ivan Patzaichin, intrigat la acea vreme că la intrarea în Deltă nu era nimeni care să îi servească pe turiști cu preparatele din pește specifice zonei. Așa că a început să caute parteneri care să asigure peștele necesar unui restaurant. Astfel au ajuns să se implice în business și Sorin Zaharia și Dan Buhai, fondatori ai asociației Ro-Pescador.

„Ideea asocierii cu Ivan a venit in timpul unei colaborări de la festivalul Rowmania–Ivan Patzaichin, ocazie în care noi am fost solicitați să furnizăm servicii de alimentație publică cu specific pescăresc“, povestește Dan Buhai despre momentul în care a intrat în parteneriat cu Ivan Patzaichin.

Odată deschis, restaurantul Ivan Pescar a creat piața și pentru alți antreprenori care au deschis localuri cu specific pescăresc. „Intrarea altora pe piață a condus la creșterea afacerii noastre“, spune Teodor Frolu.

Cum balta are suficient pește, Patzaichin și Frolu au decis să deschidă un restaurant cu specific pescăresc și în București. Iar asta și pentru că cei mai mulți clienți în vârful de sezon din restaurantul din Tulcea erau bucureșteni care sim­­țeau nevoia unui local cu tradiții din Deltă și în Capitală. Astfel, la începutul lui 2018, într-o zonă istorică a Bucu­­reș­­tiului, la intersecțiile dintre străzile Rahova și Uranus, în fostul sediu al Bursei de Mărfuri, a fost inaugurat restaurantul Ivan Pescar & Scrumbia Bar, o investiție de aproximativ 120.000 de euro, care are și o secțiune pentru gus­­tări ușoare din specia­­lități de pește, asortate cu o colecție de vinuri dobroge­­ne.

„Probabil că suntem singurul restaurant din București de genul from water to table (din apă di­­rect pe masă)“, spune Teodor Frolu, punând accentul pe colaborarea cu partenerii din Tulcea. Bucătăresele sunt la rândul lor lipovence și au adus cu ele meniurile și rețetele tradiționale din zona Deltei.

În doar opt luni de funcționare, localul din Bucu­­rești a reușit să intre într-un top cinci restaurante nou-înființate, realizat în vederea decernării premiilor ediției de anul acesta a HoReCa Awards, cea mai veche gală de premiere a acestei industrii din România.

Frolu recunoaște însă că restaurantul se mai ba­­zea­­­ză și pe o specie de pește care nu provine din Deltă și este importată: macroul. Cu precizarea că această specie de pește a fost asimilată de obiceiurile culinare tulcene. Și există și o explicație, spune antreprenorul. Până în 1990, Tulcea a găz­duit sediul flotei de pescuit oceanic a Ro­­mâ­­niei. Și cum macroul era în cantități mari, bucătăria din Deltă, în special în zona orașului Tulcea, a importat rețetele cu pește oceanic.

Nu e un secret că macroul este și una dintre cele mai importate specii de pește din România. „Ma­croul ocupă circa 35-40% din importurile de pește“, explică Marian Cuzdrioreanu, președinte Ro-Fish, asociație a procesatorilor, importatorilor și comer­­cian­­ților de pește din România. În momen­tul de față, mai spune acesta, România produce doar 10% din consumul total de pește la nivel local, res­­tul provenind din import.

Una dintre atracțiile restaurantului din București este insula destinată antreurilor și preparatelor din pește. Principalul produs este scrumbia afu­­ma­­tă, cea pentru care Ro-Pescador a obținut recent de la Comisia Europeană certificarea Indicație Geogra­­fică Protejată (IGP).

De altfel, ambianța restaurantului din București aduce în prim-plan tradiția lipoveană. Nu lipsesc gardurile vopsite în albastru, ceaunele cu borș de pește, plasele pescărești vechi sau lotcile folosite de pescari în secolul trecut. După cum nu lipsește nici pagaia ruptă care i-a dat emoții lui Ivan Pa­­tzaichin în calificările Olimpiadei de la München din 1972, unde în final și-a adjudecat titlul de campion.

Pentru anul în curs, cei doi estimează pentru cele două restaurante o cifră de afaceri de aproximativ patru milioane de lei (860.000 de euro).

Pe canalele deltei. Cvadruplu laureat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 1968, 1972, 1980 și 1984, de opt ori campion mondial și cu un titlu european, Ivan Patzaichin și-a făcut debutul în antreprenoriat… la vâsle.

După ce s-a întâlnit în 2010 cu Teodor Frolu, cei doi au inițiat un an mai târziu proiectul Rowmania, un festival al bărcilor cu vâsle ajuns între timp la cea de-a opta ediție. Proiectul, derulat în par­­te­­ne­­riat cu Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 are ca scop promovarea tradițiilor din Deltă. „Delta a fost agre­­sată. Am venit cu o alternativă la vapoare și ambar­­ca­­țiuni din plastic“, explică Ivan Patzaichin.

O alternativă care a însemnat un colac de salvare și pentru un atelier din Tulcea specializat în construcția de bărci din lemn, unde a realizat o ambarcațiune care seamănă cu o lotcă, dar este mult mai ușoară. Așa a ajuns la canotcă, o invenție proprie pe care Patzaichin o vede ca pe o bici­­cletă a apelor.

Constructorul este Paul Vasiliu, unul dintre ultimii marangozi din Tulcea. Firma acestuia, Ge­neza, a început producția bărcilor pe care Patzai­chin și Frolu le utilizează la festivaluri, dar le și vând celor care vor să facă turism ecologic în Deltă ori pur și simplu își doresc o astfel de am­bar­cațiune. „În aceas­­tă companie suntem parteneri cu 30%“, dez­­văluie Frolu structura acționaria­tului, cu precizarea că în scurt timp intenționează deschiderea unui atelier-școală pentru marangozi, meserie aproape uitată în Delta Dunării, proiect pentru care încearcă să obțină fonduri europene.

Scopul tuturor acestor proiecte antreprenoriale cu caracter social este de a crea o piață a turismu­­lui ecologic în zona Deltei, de care ar putea beneficia mai mulți antreprenori, spune Frolu. În 2012, de exemplu, au inițiat împreună cu antropologul Vin­­ti­­lă Mihăilescu un studiu pentru cunoașterea gastronomiei Deltei, studiu finalizat cu lucrarea „La masă cu oamenii Deltei: gastronomia tra­­di­­țională din Delta Dunării“, în care sunt prezentate rețete și obiceiuri tradiționale din localitățile Mila 23, Chilia Veche și Sfântu Gheorghe. Iar demersul a avut și un alt fel de rezultat concret.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Cu o experiență de peste 20 de ani în presa românească, Florel Manu a debutat la Radio PRO FM, după care și-a continuat activitatea la mai multe trusturi media precum PRO TV, Antena1 și Antena3, Adevărul, The Money Channel. Acoperă domeniile retail, real estate și turism.
← Close