Ionuț Dumitru, Raiffeisen Bank: După un an cu un deficit bugetar aproape de 6%, bugetul aprobat conține o supraevaluare sensibilă a veniturilor

Veniturile supraestimate și cheltuielile subestimate din buget reprezintă capcana care pândește economia pentru al doilea an la rând și rețeta pentru o țintă de deficit aproape imposibil de respectat. O situație complicată, la care se adaugă riscuri electorale, evaluează economistul-șef al Raiffeisen Bank, Ionuț Dumitru (44 de ani).

NewMoney: Anul începe cu taxe locale mai mari, accize mai mari la carburanți, TVA mai mare pentru vânzarea de case, un bu­get realizat pe baza unor calcule improbabile și care prevede o creștere economică de 3,4% a produsului intern brut. Care e prog­noza dumneavoastră privind 2024?

Ionuț Dumitru: E un an cu incertitudini mari. Riscurile din economia globală și la ni­vel local sunt neobișnuit de ridicate. Avem o incertitudine legată de ceea ce se întâmplă cu economia europeană, în parti­cular. Există încă o stare de război, un conflict militar chiar lângă noi. S-a mai deschis unul între timp. Economia europeană su­feră, performanța economiilor vestice e des­tul de slabă, în general.

Iar la nivel local avem o serie de riscuri le­gate de contextul electoral, cu atât de multe alegeri în 2024. Riscurile vizează în primul rând politicile fiscal-bugetare, unde avem deja o vulnerabilitate destul de mare. După un an cu un deficit bugetar aproape de 6%, bugetul aprobat conține o supra­evaluare sensibilă a veniturilor. Iar pe par­tea de cheltuieli este probabil o subevaluare, așa cum și Consiliul Fiscal a subliniat.

La venituri se ia în calcul o îmbunătățire sem­nificativă a colectării, plus câștiguri ma­jore din digitalizarea ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală, n.r.). Sigur, ele sunt de dorit și binevenite, dar ul­timii ani ne-au arătat că avem o colec­tare foarte slabă, cele mai mici venituri bugetare din taxe și impozite din Europa. Avem, cu alte cuvinte, toate motivele să ne dorim o colectare mai bună, mai ales la TVA, unde avem un decalaj uriaș.

Dar de la dorință la putință și la realitate poate să fie cale lungă. Dacă ne uităm și în legea responsabilității fiscale, vedem că aceste câștiguri ipotetice din îmbunătățirea colec­tării nu se pot lua în calcul în construcția bugetară. Bugetul ar trebui construit pe o așa-numită responsabilitate fiscală, care obligă cumva la prudență. Iar bugetul pare vulnerabilitatea cea mai mare pe care o avem, mai ales în contextul anului electoral.

Construcții cu bani de la UE

– Ce sector economic are șanse să crească mai mult în acest an?

– Probabil că tendințele pe care le-am vă­zut în trimestrele anterioare vor continua și în 2024. Sunt șanse să vedem o industrie în continuare destul de slabă. În schimb, sec­torul construcțiilor e alimentat de in­ves­tițiile publice și e mai dinamic. Iar sectorul de servicii va avea probabil evoluții mixte, așa cum am văzut și anul trecut. Ser­viciile pentru companii au fost cele care au crescut, serviciile pentru populație au scăzut, vânzările cu amănuntul au avut o evoluție mai slabă în a doua parte a anului.

Ne așteptăm ca ele să-și mai revină anul acesta, într-un context în care venitul disponibil a început să crească. Sunt creș­teri semnificative de pensii, de salarii în sec­torul public. Și în sectorul privat avem în continuare o dinamică de 15% creștere anuală a salariilor nominale, mult peste rata inflației. Ne așteptăm la o refacere a puterii de cumpărare după un puseu inflaționist în ultimii doi ani, așa că și consumul și-ar mai putea reveni.

Investițiile sunt aștep­tate să performeze mai bine, pe filiera fondurilor europene, atât cele clasice, cât și PNRR (Planul Național de Redresare și Re­zi­liență, n.r.). Vor aduce un suflu destul de puternic în economie și vor alimenta sectorul de construcții.

– Cât va fi inflația la sfârșitul anului?

– Ne așteptăm la o reducere a inflației față de anul trecut, până la 5,3% la sfârșitul anu­lui. Probabil că ianuarie va consemna un nou puseu inflaționist, pe fondul crește­ri­lor de accize. Dar începând cu februarie ar trebui să reluăm trendul dezinflaționist și să ajungem la inflație de 5,3% la finalul anului acesta. Este în continuare o inflație mare, semnificativ peste ținta pe care BNR o urmărește și care probabil va fi atinsă abia în 2025.

Prăpastia deficitului nu se închide

– În ce măsură credeți că vom reuși să ne în­cadrăm în deficitul bugetar asumat în acest an, de 5% din produsul intern brut?

– Ținta pare nerealistă de la bun început, la fel ca în 2023. Pare aceeași rețetă. Se merge pe ipoteze foarte optimiste pe par­tea de venituri. Lucru care în realitate nu s-a materializat. Nu ne putem baza pe spe­ranțe, dar avem o speranță că digitalizarea administrației fiscale va aduce niște plusuri de venituri. Dar ele sunt doar ipote­tice în acest moment. Nu e prudent deloc să faci calcule cu venituri estimate optimist. Deci riscurile sunt foarte mari să vedem un deficit bugetar semnificativ mai mare decât cel prevăzut în buget.

Și avem un risc suplimentar legat de ci­clul electoral. Anumite derapaje fiscal-bu­getare pot să apară, iar ăsta nu e un risc pe care să-l putem ignora. În concluzie, e un risc major să avem un deficit bugetar semnificativ mai mare decât ținta pe care bug­e­­tul o ia în calcul.

– Și atunci nu riscăm banii europeni?

– Probabil că și Guvernul României mi­zează pe oarecare… clemență, înțelegere din partea Comisiei Europene. Și probabil că ajustările mai semnificative vor veni în 2025, după alegeri. Deficitul bugetar e, încă o dată, foarte mare, undeva spre 6% pro­ba­bil, iar ținta de 3%, prevăzută în Tratatul de la Maastricht, este departe în momentul de față.

În plus, acest prag de 3% e înțeles prost de decidenții români, ca un deficit maxim pe care să-l atingi întotdeauna. De fapt, e un maxim pe care să-l atingi pe toată durata unui ciclu economic. Adică ar trebui să ai un astfel de deficit în cele mai slabe momente ale ciclului economic. Dacă ești în recesiune, de pildă. Dar vedem că la noi deficitele foarte mari, mult peste 3%, sunt deja perpetuate de ani buni.

Ceea ce ne poate duce într-o zonă foarte periculoasă cu deficitul bugetar și poate reinflama creș­terea datoriei publice. Lucru care nu e sus­te­­nabil. Deficitul bugetar nu are cum să scadă de la sine. Trebuie scăzut prin mă­suri structurale. 3% pare o țintă foarte îndepăr­tată în momentul de față.

Modernizare forțată

– La ce vă așteptați în privința prețurilor la energie? Au alimentat inflația substanțial.

– E greu de prezis ce se va întâmpla cu pre­țul la energie, în general. Avem și acest nou focar de război în Orientul Mijlociu. Cu potențial impact asupra prețului petrolului. Nu știm ce se va întâmpla acolo. Privind consumatorul casnic, avem în conti­nuare acele plafonări la preț, așa că nu va simți o fluctuație semnificativă.

Consumatorul industrial rămâne vulne­ra­bil. A suportat deja cele mai mari creș­teri de prețuri din Europa atât la energie elec­trică, cât și la gaze, deși România are o independență energetică mult mai bună decât a majorității țărilor europene. Și vedem în continuare o performanță slabă a in­dustriei. Sunt și companii care și-au închis capacitățile de producție.

E o tendință mai îndelungată de performanță slabă a industriei, într-un context în care tranziția către energia verde a început și e un proces ireversibil. Această tranziție verde va avea efecte pe termen lung asupra diver­selor sectoare economice, dar în special asupra celor care sunt mari consumatoare de energie. Ele vor trebui să găsească so­luții structurale de îmbunătățire a eficien­ței energetice, soluții pentru a-și reduce consumul.

– Care este prognoza dumneavoastră pentru cursul valutar la sfârșitul anului?

– Un curs de 5 lei. Și după aceea, pentru 2025, un curs de 5,10 lei. În 2026: 5,15 lei. Adică avem în continuare o tendință de ușoară depreciere a cursului. De vină sunt aceste deficite gemene de care discutam. Deficitul bugetar, pe de o parte, și deficitul de cont curent, de cealaltă, în continuare mare. Și care e ca o piatră de moară pentru cursul de schimb.

De aceea vedem și a­ceastă ușoară depreciere. Probabil că BNR va continua să țină stabilitatea cursului de schimb, dar misiunea rămâne dificilă dacă fundamentele economice nu se îmbună­tă­țesc.

Important este ca, după ce închidem acest ciclu electoral, să rezolvăm problemele structurale din buget. Pentru a putea reduce presiunea pe care o avem pe cursul de schimb și pe care BNR a tot controlat-o. Nu poate face asta la nesfârșit.

Acest articol a apărut în numărul 178 al revistei NewMoney

FOTO: Laszlo Raduly