INFOGRAFIE Care este legătura între traficul metroului bucureștean și un sfert din populația lumii

Andreea Neferu 14/06/2017 | 15:54 Financiar
INFOGRAFIE Care este legătura între traficul metroului bucureștean și un sfert din populația lumii

Din 2007 până în 2017, aproape două miliarde de călători au folosit metroul bucureștean, calcul care are la bază numărul de validări ale cartelelor de călătorie la aparatele din stații. Ca număr de pasageri, traficul cumulat din ultimii zece ani este echivalent cu un sfert din populația globului (7,5 miliarde de oameni).

Aproximativ 500.000-600.000 de călători folosesc zilnic metroul bucureștean, iar traficul este așteptat să crească anul aces­­ta, mai ales după ce au fost des­­chise două noi stații în rețea­­ua subterană de transport pu­­blic din Capita­­lă. Rețeaua de me­­trou reprezintă aproximativ 4% din lungimea întregii reţele de transport public din Bucureşti, dar trans­­portă circa 30% din totalul călătorilor care folosesc mijloacele de transport în comun.

Peste 182 de milioane de călători (se ia în calcul numărul de validări ale cartelelor de călă­torie la aparatele de metrou) sunt așteptați să folosească metroul din București anul acesta, în creștere cu 1,6% față de anul anterior, arată estimările transmise de Metrorex la solicitarea NewMoney.

Astfel, numărul acestora se va apropia de cel din 2008, când s-a înregistrat un record în ceea ce privește traficul rețelei de transport public subteran din Capitală. O radiografie a evoluției numărului de persoane care folosesc acest mijloc de transport în comun arată că, în 2009, practic primul an integral de criză, tra­ficul a scăzut cu peste 6% față de 2008, revenindu-și ulterior treptat.

Prognoza privind creșterea nu­­mă­­rului de călători în 2017 vine și în contextul în care, la finalul lunii martie, Metrorex, compania care gestionează rețeaua de me­­trou, a deschis circulația pe două noi stații, Laminorului și Străulești, care fac parte din magistrala 4. Pentru anul viitor es­­te programată și inaugurarea liniei de metrou din cartierul Drumul Taberei, după mai mulți ani de amânări, motiv pentru care cel mai probabil și numărul de că­­lători care circulă cu metroul va înregistra un avans.

Metroul bucureștean numără în prezent 53 de stații și puțin peste 70 de kilometri. Spre comparație, rețeaua din Budapesta numără 52 de stații și aproape 40 de kilometri, ceea ce înseamnă că distanța dintre stații în capitala Ungariei este, în medie, de mai puțin de un kilometru, față de 1,3 kilometri în București.

Tot de dragul comparației, dar de data aceas­­ta la nivel local, transportul public de suprafață din București (administrat de Regia Autonomă de Transport București – RATB) are trasee cu o lungime cumulată de 1.651 de kilometri, pe care circulă anual 438 de mili­oane de călători (la fel, se ia în calcul numărul de validări ale cartelelor de călătorie), potrivit informațiilor de pe site-ul RATB.

Bătălia în kilometri

Principalul avantaj al metroului este faptul că nu depinde de orele de vârf – trenurile vor ajunge în cea mai mare parte a cazurilor la timp (evident, dacă nu există un eveniment neprevăzut). La suprafață însă, autobuzele, troleibuzele și în unele cazuri chiar și tramvaiele depind de traficul auto general.

  •  70 de kilometri  este lungimea rețelei de transport subteran din București.
  •  1.651 de kilometri are rețeaua de transport public de suprafață din Capitală.
  •  4% din lungimea întregii rețele de transport public din Capitală este reprezentată de liniile de metrou.
  •  30% din totalul călătorilor care folosesc mijloace de transport în comun în București aleg metroul.
  •  1,6% a fost ritmul de creștere în 2016 a numărului total de călători care folosesc metroul în București.

Sursa: Metrorex, RATB, calcule NewMoney

A debutat în presa scrisă în urmă cu opt ani. În 2013, a absolvit cursurile programului de pregătire intensivă în jurnalism „Economic and Political Reporting from Southeast Europe”, organizat la Londra și la Berlin de agenția de presă Reuters, iar în 2015 a participat la cursurile școlii de vară Online and Multimedia Journalism, organizată de Deutsche Journalistenschule la Munchen. În 2013, a câștigat premiul „Florin Petria” pentru jurnalism economic, iar în 2015 a fost unul dintre laureații concursului Tânărul Jurnalist al Anului, secțiunea Economie. Anterior, Andreea a lucrat la Ziarul Financiar. În prezent, la NewMoney, Andreea acoperă din punct de vedere editorial domeniile construcții și imobiliare.