Fiica lui Christine Valmy vrea să deschidă o fabrică de cosmetice în România

Cristina Dobreanu 30/11/2016 | 10:00 Oameni
Fiica lui Christine Valmy vrea să deschidă o fabrică de cosmetice în România

[vc_row][vc_column][vc_column_text]

Cum îți poți face intrarea pe o piață de 77 de miliarde de euro? Cu o rețetă ori­­gi­­nală. Și o fabrică în România.

„Când eram mică, mama prepara cremele în bucătărie și îi era foarte greu să facă toate produsele. Eu am mâncat din ele, pentru că erau naturale. Și când m-a văzut că le mâncam, m-a bătut“, poves­­tește cu umor Marina Valmy de Haydu despre primele sale experiențe în indus­tria pe care mama sa, Christine Valmy, urma să o revoluționeze în Statele Unite. Acest episod, care a avut loc în România anilor ’50, nu a împiedicat-o să îi rămână un ajutor de nădejde, încă de când avea cinci ani, atunci când se ocupa cu aplicarea tratamentelor. „Eu cu mama eram foarte asemănătoare, deși eu nu am vrut mult timp să admit acest lucru și eram o rebelă când eram tânără“, mai spune ea. Atât de asemănătoare încât, ani mai târziu, a fost pusă în postura de a-și vedea unul dintre băieți, atunci când era mic, cum mânca din creme. „Avem astfel două generații de mâncat creme“, glu­­meș­­te fiica lui Christine Valmy.

O vedetă a industriei cosmetice de peste Ocean, Christine Valmy a avut porția ei de notorietate și în România, mai ales în anii 1990, după ce a fondat școala de cosmetică ce îi poartă numele. Pentru români, era dovada vie că visul american se poate realiza cu adevărat și că un emigrant din Europa de Est, fără să cunoască bine țara de adopție și fără o susținere materială semnificativă, poate să ajungă să dețină o companie de milioa­­ne de dolari. Paradoxal însă, produsele profesionale pe care le-a creat nu au fost niciodată disponibile publicului larg din România. La mai bine de 25 de ani, fiica ei se pregătește să „atace“ piața locală și, de aici, mai departe, Europa.

Made in Romania. Fondată și dez­­vol­­tată în Statele Unite, compania Christine Valmy Inc. – sub umbrela căreia funcțio­­nea­­ză o reţea de Școli de Estetică şi una de laboratoare pentru fabricarea de produse cosmetice, atât proprii cât și mărci private – s-a extins de-a lungul timpului în peste 20 de piețe. Nu însă și în Europa,  mărturisește Marina Valmy de Haydu. „Am vândut foarte puțin în UE, pentru că taxele sunt mai mari. Am niște clienți în Irlanda și în Anglia, dar, de obicei, ca să vinzi bine în Europa trebuie să ai pro­­ducție aici“.

Astfel stând lucrurile, Marina Valmy de Haydu are în plan să deschidă o fa­­bri­­că de cosmetice în România. Nu a făcut în­­că un studiu de fezabilitate, însă știe ferm că ar vrea ca, în cel mult doi ani, pro­­­­dusele companiei sale să fie create local. Deocamdată, produsele profesionale ajung doar la Școala de Cosme­­ti­­că din București, dar intenționează, ca, de la începutul anului următor, să le comercializeze și în saloanele de înfru­­mu­­se­­țare din țară. În lipsa unei fabrici locale, costurile sunt foarte mari, din cauza taxelor care se aplică produselor venite din SUA, iar prețul poate crește cu 40%-50%.

Cu o singură fabrică în New Jersey, compania are afaceri anuale de 86 de milioane de dolari. Exporturile sunt de circa 50-60 de milioane de dolari pe an, mai ales în state din zona Orientului, precum Co­­re­­ea, Japonia, China sau India, dar și în statele din Golf.

Are deja în minte modelul de funcțio­­na­­re a fabricii din România: fiindcă ingredientele active sau „concentratele“ sunt pregătite în două faze distincte (de către per­­soane diferite, care nu știu de­­cât o par­­te din întregul proces, pentru a păs­­tra secretul rețetei originale), acestea vor veni ca atare din Statele Unite. În Ro­­mâ­­nia, urmează să fie „asamblate în formule“ și ambalate. „Nimeni nu știe rețeta originală a mamei. Rețetele sunt puse într-un seif, băieții mei sunt singurii care le vor avea complet“, mărtu­­ri­­sește ea.

Prețul unui preț. Fabrica de aici ar putea funcționa ca o placă turnantă că­­tre alte piețe din Europa sau regiune, pre­­­­cum statele din Orientul Mijlociu, un­­de cererea pentru astfel de produse este tot mai mare. În România, se va lup­­ta în special cu producătorii autohtoni de tra­­diție, precum Farmec, pe o piață de apro­­ximativ 800 de milioane de euro.

Una dintre ele ar fi aceea că produsele profesionale vândute prin intermediul saloanelor de cosmetică au o pondere mică din total. În plus, studiile de piață de până acum arată că româncele cheltuiesc pentru produse cosmetice în medie 500 de lei pe trimestru. În Statele Uni­­te, cel mai scump produs – o cremă de ochi de 30 de grame – ajunge până la 125 de dolari (circa 500 de lei).

Explică totuși că, lucrând cu volume foarte mari, nu poate să țină prețurile produselor la un nivel foarte ridicat. Cel mai scump ingredient pe care îl folosește sunt sferele de mătase, al căror preț se ridică la 4.700 de dolari kilogramul. „Este compania mea și dacă vreau să pun un produs care costă atât, pot să o fac“, punc­­tează Marina Valmy de Haydu, explicând că nu a creat niciodată creme gândindu-se exclusiv la preț.

Se vede încă mult timp lucrând în com­­panie și, deși a primit propuneri de listare la bursă și chiar de vânzare a com­­­­paniei cu peste 120 de milioane de euro, nu vrea să le ia în calcul. Poate doar în cazul în care copiii ar refuza să se implice în afacere și ea nu ar mai fi capabilă să o ducă mai de­­parte singură. Deocamdată, speră să facă primul pas cu dreptul pe o piață eu­­ropeană estimată la 77 de miliarde de eu­­ro și care crește încet, ca unsă.

 

[/vc_column_text][vc_text_separator title=”Schiță de portret: Marina Valmy” color=”juicy_pink” border_width=”3″][vc_column_text]Născută în 1950, în România, fiica lui Christine Valmy emigrează împreună cu familia în 1959 în Grecia, iar de acolo în Statele Unite.[/vc_column_text][vc_column_text]

  • În 1975, inaugurează un laborator propriu pentru cercetări în domeniul cosmetic, devenit ulterior producător pentru mai multe linii de produse de îngrijire.
  • În 1990, împreună cu soțul ei, cumpără compania. Marina Valmy are funcția de vicepreședinte și se ocupă de crearea de produse, iar Peter de Haydu este președinte, responsabil cu partea de finanțe.

[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]

 


FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

Cristina Dobreanu a debutat în presa scrisă acum 12 ani, la România liberă. Apoi a scris la revistele de business și after business Income Magazine și Forbes România, și la portalul de business Profit.ro. A participat, în 2010, la proiectul “Study and information Programme for Young Journalists from South East Europe”, (Berlin, Germania), realizat de Konrad Adenauer Stiftung. Este specializată pe politică externă și macroeconomie, dar acoperă din punct de vedere editorial subiecte legate de lumea antreprenorială.