Este bine sau nu să fii datornic în această perioadă? Cum influențează creșterea rapidă a inflației dobânzile

Pare greu de crezut, dar la cum evo­luează lucrurile este un moment bun să fii datornic. Faptul că rata inflației este cu mult mai mare decât majoritatea dobânzilor din piață, chiar de două ori peste costurile de finanțare ale companiilor, reprezintă totuși un motiv de îngrijorare și îndeamnă la precauție.

În cadrul ultimei ședințe de politică mo­ne­tară din acest an, Consiliul de Admi­nistrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis majorarea dobânzilor de re­ferință, cele care „dau tonul“ costurilor de împrumut din piață, cu 25 de puncte de bază. Decizia a fost controversată, nu atât majorarea în sine, cât amploarea acesteia, analiștii considerând că este insuficientă, având în vedere avansul din această toamnă al inflației.

De altfel, la doar o zi după ședința băn­cii centrale, Institutul Național de Statis­tică (INS) a publicat date actualizate cu privire la evoluția prețurilor, cifre care le-au oferit o nouă surpriză neplăcută analiș­ti­lor. Avansul inflației a fost de aproape opt procente în octombrie, în creștere cu două puncte procentuale față de luna anteri­oară, ritm de două ori mai ridicat decât aș­tep­tările din piață. Și mai îngrijorătoare a fost scumpirea generalizată a bunurilor și serviciilor. Se observă practic efecte de runda a doua ale scumpirilor din energie, respectiv scumpirea produselor și serviciilor ale căror prețuri depind în mare mă­sură de acestea. Și nu numai.

66 din 70

Alimentele s-au scumpit cu puțin peste 1% în doar o lună și cu peste 5% de la începutul anului. Prețurile altor măr­furi au crescut cu 2,78% în ultima lună, res­pectiv cu 10,5% de la începutul anului, în vreme ce în cazul serviciilor avansul pre­țu­rilor a fost mai redus, de 0,4% lună la lună, respectiv 3,8% în 2021 – cel mai probabil, o consecință a efectelor generate de restric­țiile impuse în contextul pandemiei.

Per ansamblu, dintre cele peste 70 de tipuri de mărfuri și servicii incluse de Institutul Național de Statistică (INS) în coșul de inflație, doar 4 au înregistrat scăderi de pre­țuri în octombrie față de luna anterioară (citrice, săpun de rufe, transportul aerian și plata cazării în unitățile hoteliere). Toate celelalte s-au scumpit.

În acest context, decizia BNR de a majora dobânzile cu 0,25% i-a surprins pe econo­miști. Ultima dată când inflația se apropia de nivelul din prezent, în urmă cu un deceniu, rata de referință era de 6,25% pe an.

Tot în cadrul ședinței din noiembrie, banca centrală a decis și lărgirea coridorului de variație dintre dobânzile pe care băn­cile le pot constitui la BNR și cea la credi­tele oferite de BNR (creditele de urgență care se acordă la dobânda „penalizatoare“ lombard, mai mare decât dobânda-cheie de politică monetară). Este o altă formă de înăsprire, au argumentat analiștii, care con­sideră că majorarea acestui coridor va avea efecte similare cu cele ale unei majorări su­plimentare de 25 de puncte de bază a do­bânzii de politică monetară.

„Prin lărgirea coridorului simetric format de ratele dobânzilor facilităților perma­nente în jurul ratei dobânzii de politică mo­netară la ±0,75 puncte procentuale, de la ±0,50 puncte procentuale, BNR a realizat, în esență, o altă creștere de 0,25 puncte procentuale, pe lângă creșterea de 25 puncte de bază (BP) a ratei dobânzii-cheie“, a ară­tat Valentin Tătaru, economist-șef ING, într-o notă transmisă analiștilor.

Comparația regională

Chiar și așa, înăsprirea politicii monetare operate de BNR pare „modestă“, în special dacă este privită în context regional, unde ciclurile de scumpire a banilor au început mai devreme, iar amploarea deciziilor băncilor centrale este considerabilă.

Banca Națională a Cehiei a majorat recent dobânzile cu 125 de puncte de bază într-o singură ședință, cea mai semnificativă creștere a costului creditului din 1997, po­trivit presei internaționale. În Polonia, do­bân­zile au fost majorate în cadrul celei mai recente ședințe cu 75 de puncte de bază, la 1,25% pe an, în vreme ce Ungaria a crescut rata de referință în fiecare ședință din ulti­mele luni, în total cu 120 de puncte de bază de la primele semne ale revenirii inflației.

Scepticismul analiștilor români cu privire la majorarea modestă operată de BNR este alimentat și de temerile cu privire la evo­lu­ția inflației. Cu toate că dezbaterea aproape filosofică asupra caracterului tranzitoriu sau temporar al inflației nu s-a stins, îngri­jorările pe termen scurt sunt ceva mai presante decât se prefiguraseră.

În cazul României, economiștii se aș­teaptă ca avansul prețurilor să se tempe­reze în lunile ce urmează, ca efect al începerii perioadei de reduceri de iarnă și al in­trării în vigoare a măsurilor de compensare a facturilor la energie. Temerile lor vizează în principal evoluția inflației din aprilie încolo, odată ce efectele celor două măsuri se vor disipa.

Poziția BNR în privința inflației

Și oficialii BNR recunosc că lucrurile s-ar putea complica atunci. Prognoza oficială de inflație a fost revizuită în sus în noiembrie, de la 5,6% la 7,5% pentru decembrie 2021. Pentru sfârșitul anului vii­tor, prognoza a fost majorată de la 3,4% la 5,5%, cu un vârf de peste 8% în primăvară, când ar urma să fie ridicate măsurile de com­pensare a facturilor la energie, reiese din cel mai recent raport asupra inflației.

Conducerea BNR consideră că procentul de majorare a dobânzilor este optim, având în vedere că scumpirile sunt un efect al majorărilor de preț din energie, compo­nentă ce nu poate fi influențată de politica de dobânzi a BNR. Un alt argument invocat este că, deși majorarea este de mai mică amploare, nivelul dobânzilor este similar cu cel din regiune. Adrian Vasilescu, consultant al băncii centrale, nota într-o opinie pu­blicată în Ziarul Financiar că BNR aplică „o strategie de po­li­tică monetară care nu lasă loc nici pentru relaxări inutile și nici pentru restricții inu­tile. Cu grijă, să nu sufoce economia și să nu pună în pericol stabilitatea financiară“. Grija de a nu sufoca economia este una legitimă, deoarece nu doar BNR a fost acu­zată de-a lungul timpului că a majorat do­bân­zile prea mult sau prea repede, afectând revenirea produsului intern brut (PIB) după o perioadă de criză.

Comisia Europeană și-a revizuit în jos prognozele privind evoluția economiei locale, la 7% din PIB în acest an. Chiar și așa, avansul este consistent, peste potențialul real de creștere al României, estimat la circa 3-4% din PIB. Pentru anul viitor, prognozele oficiale su­gerează că mare parte din creșterea econo­mică din regiune va fi „înghițită“ de inflație. Proiecția Comisiei Europene privind economia poloneză indică un avans de 5,2% din PIB și o creștere identică a prețurilor. În cazul Ungariei, creșterea ar urma să fie de 5,4%, iar inflația – de 4,8%. Pentru Cehia, prog­noza de PIB este de 4,4%, iar de inflație – de 3,4%. În cazul României, Comisia vede o creștere economică de 5,1% și o inflație de 4%.

Dobânzile din piață

Confruntate cu aceste aspecte, dobânzile din piață au reac­ționat, însă „amploarea“ reacției a fost simi­lară cu cea a măsurilor BNR. ROBOR la trei luni, referința pentru creditele de consum con­tractate înainte de 2019, a depășit 2,5% pe an, marcând o creștere de 10% în luna noiembrie. Similar, ROBOR la șase luni, re­ferința pentru creditele ipotecare, a urcat marginal spre 2,7%. IRCC, noua referință pentru credite, este încă la 1%. Asta pentru că modelul său de calcul are la bază un decalaj de șase luni. Noul indice va reflecta evo­luția actuală a costurilor de împrumut abia în primăvară.

În ciuda acestor avansuri ale indicatorilor de referință, debitorii sunt favorizați de această perioadă, având în vedere că infla­ția este mai mare decât dobânzile pe care le plătesc la împrumuturile bancare.

Costuri de creditare

Datele BNR indică o scă­dere generalizată a ratelor de dobândă în ultimul an și niveluri sub rata inflației pentru aproape toate tipurile de împrumuturi.

• CREDITE ÎN SOLD. La ni­velul lunii septembrie, do­bânda medie la creditele de retail în lei era de 6,2% pe an. Defalcată pe tipuri de împrumut, dobânda la cre­di­tele de consum se situa între 7,6% și 10,4%, în funcție de scadență, în vreme ce costu­rile împrumuturilor ipotecare erau, în medie, între 4,1% și 4,3% pe an. În cazul creditelor corporate, dobânda medie era de 4,2% pe an.
• CREDITE NOI. Dobânzile medii acordate populației erau de 6,3%, iar pentru companii – de 3,9%. În cazul creditelor de retail, cele de consum aveau rate medii între 7,9% și 9% pe an, iar cele ipotecare – între 3,8% și 4,2%, în funcție de sca­dențe.
• EVOLUȚIE. Față de septembrie 2020, dobânda medie a creditelor de retail din sold este cu circa 0,8 puncte procentuale mai mică, iar în cazul împrumuturilor corporate – cu 0,7 puncte procentuale. La împrumuturile noi, cele pentru populație au do­bânzi medii cu 1,1 puncte procentuale mai mici, iar cele pentru companii – cu 0,5 puncte procentuale.

FOTO: Getty