Economia României, în corzi: În ciuda perspectivelor mult mai optimiste privind evoluția prețurilor, răul pare să fi fost deja făcut
În ciuda perspectivelor mult mai optimiste privind evoluția prețurilor, răul pare să fi fost deja făcut. Consumul, cre ditarea și economia dau semne de oboseală și, deși ar putea evita recesiunea, România are de menținut un echi libru complicat în lunile ce urmează.
Conform noilor prognoze, rata anuală a inflației ar urma să scadă în acest an până la 7%, un nivel semnificativ mai optimist decât estimarea anterioară, de 11,2%, potrivit raportului asupra inflației din februarie, realizat de Banca Națională a României (BNR) și prezentat de guverna torul Mugur Isărescu la jumătatea lunii.
Procentul a rezultat din includerea în analiză a parametrilor noii scheme de pla fonare a prețurilor la energie și gaze naturale. Proiecția actualizată arată că rata inflației ar urma să ajungă la 4,2% anul viitor. Deși aceasta este peste nivelul țintit de BNR, Mugur Isărescu a avertizat că este discutabil în ce măsură procentul „cere“ noi intervenții de majorare a do bânzilor din partea băncii centrale.
Motivul are legătură cu faptul că presiunile inflaționiste sunt generate de costurile în creștere cu care se confruntă companiile, nu de o cerere în exces, care ar putea fi temperată prin „scumpirea ba nilor“. O nouă majorare a costurilor de finanțare ar însemna o nouă lovitură pentru companii, respectiv o contracție a consumului, susține guvernatorul. „Avem o inflație de costuri, deci nu știu în ce măsură strângând cererea, e o discuție aici, îți afectează inflația. Producătorii au costuri ridicate, le reduci cererea, îi bagi și mai rău în recesiune. Atenție mare, spun eu“, a punctat Mugur Isărescu, în cadrul con ferinței de prezentare a noului raport asupra inflației.
În opinia sa, o inflație de 4,2% în 2024 „este rezonabilă dacă ne uităm la contextul geopolitic în care trăim. Avem multe com ponente pe care nu le stăpânim noi, ca bancă centrală, noi, ca România. Eu cred că trebuie să ne vedem și lungul nasului“.
Sursa scumpirilor
Datele oficiale in dică o intrare pe platou a inflației în ulti mul trimestru din 2022 și în ianuarie. Principalul factor în sensul scăderii indicelui prețurilor de consum (IPC) este detensiona rea piețelor internaționale și a pieței interne în domeniul energiei, dar majoritatea factorilor acționează acum în sensul scă derii ratei inflației, inclusiv efectul de bază (raportarea la anul trecut, când s-au înre gis trat primele scumpiri semnificative). Inflația de bază însă, CORE2 ajustat – care exclude evoluția prețurilor volatile (energie și anumite alimente, precum fructe și legume, de exemplu) –, a fost și va fi cea care va menține rata inflației sus.
Anul trecut, creșterea prețurilor la energie a fost principalul factor determinant al inflației. În 2023-2024, acesta va fi repre zen tat de efectele de runda a doua. Creș te rea fac turii la curent și gaze s-a transferat către celelalte prețuri. „Creșterile de cos turi s-au rostogolit și s-au dus în tot mai multe pre țuri“, începând cu ultimul tri mestru al anului trecut, a spus guvernatorul.
Dobânzile
Noua traiectorie a permis băncii centrale să mențină nivelul dobânzii-cheie la 7% pe an, la ultima ședință de politică monetară, mutare ce reprezintă un final de ciclu sau măcar o pauză de respiro în „era banilor scumpi“. Decizia a fost una așteptată, având în vedere că, încă de la sfâr șitul anului trecut, banca centrală a renunțat la controlul strict al lichidității, ceea ce a dus la o detensionare a dobânzilor din piață.
De altfel, băncile centrale din regiune și-au încheiat, la rândul lor, ci clu rile de majorare a dobânzilor, ceea ce pune presiune suplimentară pe România să acționeze similar.
„Sfârșitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă nu a fost anunțat, dar asta era de așteptat, având în vedere că piețele ră mân în continuare volatile, iar BNR preferă să își mențină flexibilitatea în caz că este ne ce sar să intervină“, au explicat specia liștii BCR, într-o notă transmisă investitorilor.
Dobânda-cheie de politică monetară este cea care „dă tonul“ dobânzilor din piață. BNR a reluat ciclul de creștere a ratei de re ferință în octombrie 2021, când avansul inflației (rata anuală urcase în august la 5,25%) a determinat conducerea băncii cen trale să majoreze costurile de finanțare cu 0,25 puncte procentuale, la 1,75%.
A fost prima creștere a dobânzilor din mai 2018, când dobânda de politică mo netară a fost majorată de la 2,25% la 2,5% pe an. A urmat o pauză de aproape doi ani, iar în martie 2020 a fost reluat ciclul de scă dere a dobânzilor, din cauza pandemiei și a efectelor pe care aceasta le-a produs la nivelul economiei. În actualul ciclu de majorare, dobânda-cheie a fost majorată cu 5,5 puncte procentuale într-un an și trei luni.
Dobânzile „din piață“ au reacționat imediat. ROBOR la trei luni, în funcție de care sunt calculate ratele cu dobânzi variabile la creditele accesate de companii și popu lație înainte de mai 2019, a crescut de peste patru ori într-un an, ajungând la ni velul de 8% în toamna lui 2022. IRCC (în funcție de care sunt stabilite ratele credite lor noi cu dobânzi variabile) a avut o evo luție similară, dar întârziată, din cauza mo dului în care este calculat.
Perspective
Majoritatea analiștilor se aș teaptă ca BNR să mențină dobânzile la nivelul actual, de 7%, pe tot parcursul aces tui an, până când inflația va coborî, iar acestea vor deveni real pozitive. Această abordare bazată pe răbdare reprezintă o pre mieră în politica monetară de la nivel mon dial. „Să ducem inflația în jos cu do bânzi real negative este o noutate. Când se întâmplă acest lucru? Când ai mulți factori exogeni pe care reușești să-i controlezi. Stăm puternic și noi, europenii, și SUA cu Canada, stăm cu dobânzile aici și, între timp, datorită acțiunii altor factori, costu rile merg în jos și va veni și inflația în jos. Dacă se va întâmpla“, a apreciat Mugur Isărescu.
Și analiștii din piață se așteaptă ca do bânzile să se stabilizeze în jurul valorii de 7%, iar viitoarele intervenții ale BNR să fie realizate pe pârghia lichidității, nu a costu rilor de finanțare. Creșterea costurilor de finanțare s-a resimțit puternic asupra cre di tării, generând două efecte. În primul rând, o încetinire a creditării, în special pe seg mentul de consum, și o migrare a companiilor către împrumuturile în euro, cu do bânzi semnificativ mai avantajoase de cât cele în lei.
În decembrie 2022, spre exemplu, volumul creditelor noi în lei a fost de 6,2 miliarde de lei, cu 20,5% mai puțin decât în decembrie 2021. Pe de altă parte, creditele corporate în euro din decembrie 2022 au atins un nivel-record istoric, de 1,1 miliarde de lei, dublu față de luna precedentă.
Per ansamblu, soldul creditului neguvernamental a înregistrat în decembrie o scă dere de 0,2% față de luna precedentă, ritmul anual de creștere consemnând, la rân dul său, o ajustare negativă, la 12,1%, față de 13,2%, cât a fost ritmul din noiembrie.
Acest lucru a fost și o consecință a dete riorării puterii de cumpărare a populației. Creșterea economică peste așteptări din 2022, estimată de Institutul Național de Sta tistică (INS) la 4,8% din produsul intern brut (PIB), a fost sprijinită în a doua parte a anului cu precădere de evoluția investi țiilor (antrenate de deblocarea cheltuieli lor publice pentru proiecte de infrastruc tură). Specialiștii sunt însă mai puțin optimiști cu privire la 2023, prognozând o înjumătățire a ritmului de creștere econo mică.
Previziuni despre inflație
Pornind de la valoarea de 16,37% în luna decembrie 2022, rata anuală a inflației IPC este prognozată pe o traiectorie continuu des cendentă, menținându-se însă la valori superioare interv alului țintei stabilite de Banca Națională a României.
- PROGNOZĂ. Pentru finele anului curent, indicatorul este proiectat la valoa rea de 7%, urmând să coboare la 4,2% în decembrie 2024. Rata anuală a inflației de bază este anticipată să consemneze o evoluție ușor fluctuantă pe termen scurt, urmând să atingă 14,8% în luna martie. Evoluția survine în principal pe fondul impac tului persistent al presiunilor de la nivelul costurilor de pro ducție, reflectând în principal șocuri de natura ofertei. În contrast vizibil, ritmul anual de creștere a prețu ri lor bunurilor energetice este anticipat a se înscrie pe un trend puternic descendent în primele trei trimestre ale anului curent.
- DOBÂNZILE. În piață, do bânzile ar urma să se stabilizeze în jurul valorii de 7%, nivelul dobânzii de refe rință. Analiștii nu anticipează scă deri ale costurilor de finan țare în acest an. Banca Na țio nală a României nu exclude nici majorarea dobân zilor, în situația în care condițiile se deteriorează, din orice cauze.
Acest articol a apărut în numărul 158 al revistei NewMoney
FOTO: Getty
