Depresia și tulburările mintale ar putea costa economia lumii până la 16.000 de miliarde de dolari, între 2010 și 2030

Mimi Noel 29/07/2019 | 10:10 Global
Depresia și tulburările mintale ar putea costa economia lumii până la 16.000 de miliarde de dolari, între 2010 și 2030

Abundă statisticile potrivit cărora viața în SUA este din ce în ce mai bună. Rata șomajului este la cel mai scăzut nivel din 1969 până acum. Criminalitatea a continuat să scadă și ea din anii ’90 în­coace, iar speranța de viață a america­nilor s-a prelungit cu nouă ani, compa­rativ cu 1960. Acestea fiind pre­misele, națiunea americană ar trebui să se laude cu un psihic solid. Și totuși, ceva nu e în regulă.

Acest articol a apărut în numărul 70 (22 iulie – 4 august 2019) al revistei NewMoney

În 2017, aproximativ 47.000 de americani s-au sinucis și au fost înregistrate 1,4 mi­li­oane de tentative de sinucidere. Este cel mai ridicat nivel de la al Doilea Răz­boi Mondial, susțin cei de la Centrul Ame­rican pentru Prevenția și Controlul Bolilor într-un studiu publicat pe 20 iunie. Și lucrurile par să se înrăutățească – rata de suicid prin­tre americani crește în medie cu două procente pe an (între 2006 și 2016), față de un procent pe an, cu cât creștea, de exemplu, între 2000 și 2006.

Chiar dacă rata de suicid este cel mai evident indiciu al bolilor mintale, mai sunt și alți indicatori. Abuzul de droguri a ucis 70.000 de oameni în 2017, iar 17,3 milioane de americani (circa 7% din po­pu­lația adultă) au mărturisit că au trecut prin cel puțin un episod depresiv în ulti­mul an. Speranța de viață, poate cea mai bună unitate de măsură a sănătății unei națiuni, a scăzut trei ani la rând, în parte, din cauza anvergurii celor două fen­o­mene – abuzul de droguri și suici­dul. Este primul declin al acestui indicator din 1915 încoace.

Cauzele pot fi diverse, iar cel mai important este că vorbim de o problemă similară unei epidemii, de scara unei crize financiare globale. Cu toate acestea, lipsesc insti­tu­țiile, politicile și hotărârea de a o soluți­o­na. „Răspunsul autorităților este inadecvat“, spune Paul Gionfriddo, președintele organizației Mental Health America.

FLAGELUL. Problemele ce țin de sănătate mintală iau forme diferite, de la consumul de substanțe, anxietate, schizofrenie și până la suicid. Predispoziția unei persoane depinde de factori genetici, sociali sau de mediu, iar specialiștii afirmă la unison că aceștia de obicei se împletesc. Altfel spus, un mediu de viață stresant poate activa o predispoziție genetică.

Traiul în SUA oferă un context cu mulți factori de stres – salariile stagnează, costu­rile vieții de zi cu zi cresc, dispar multe lo­curi de muncă, iar opioidele care dau de­pendență proliferează pe fondul marke­tingului agresiv al marilor companii farmaceutice. Presiunea distructivă a tehnologiei – sub forma izolării sociale sau a hăr­țuirii online – a fost și ea invocată printre cauzele ratei ridicate de suicid înregistrate la adolescenți. Suicidul este a doua cauză a deceselor tinerilor cu vârste între 10 și 34 de ani. În jumătate din cazuri, sinuci­gașii recurg la arme de foc.

Indiferent de cauze, abuzul de substanțe și bolile mintale sunt catastrofe economice și sociale. Impactul economic al acestora în SUA este între 80 și 100 de miliarde de euro anual, potrivit datelor dintr-un studiu realizat de Center for Workplace Mental Health. Același studiu relevă că două treimi din cei care suferă de tulburări mintale sau din cei care abuzează de droguri nu pri­mesc niciun fel de tratament sau de asistență. Iar lucrurile pot scăpa ușor de sub control când acești oameni nu sunt ve­rificați. În SUA, asasinatele la locul de muncă au devenit o rutină. Cel mai recent, pe 31 mai, anul acesta: un angajat al primă­riei din Virginia Beach, supărat, a ucis 12 oameni chiar în clădirea instituției.

O contribuție la starea actuală au avut-o și acțiunile autorităților federale. Gândin­du-se la pacienții captivi în spitalele de psi­hia­­trie, fără posibilitatea de a ieși, preșe­din­­tele John F. Kennedy semna în 1963 așa-nu­mitul Community Mental Health Act, prin care asigura finanțarea unor noi servicii în comunitate. „Noua lege modifica dramatic serviciile de asistență psihiatrică, din do­rința de a inspira o nouă epocă a opti­mismului în materie de îngrijire psihia­trică“, arăta National Council for Beha­vioral Health. Legea a fost dată într-un moment în care pe piață au fost lansate noi medicamente pentru tratarea bolilor min­tale, alimentând ideea că viitorul va fi mai bun pentru cei care aveau nevoie de îngrijire psihiatrică.

După 60 de ani de la acea decizie, este limpede că lucrurile nu au funcționat cum s-a dorit. „Cei cu serioase probleme min­tale încă pot fi găsiți în medii deplorabile, medicamentele nu au reușit să îmbunătă­țească starea generală, chiar dacă simpto­mele s-au ameliorat“, remarcă Daniel Yohanna în „Dezinstituționalizarea celor cu probleme mintale: cauze și consecințe“, articol publicat în 2013 în AMA Journal of Ethics. Altfel spus, foarte mulți au rămas în afara unui tratament complet care să-i aju­te în mod real să-și revină din depen­dența de droguri sau să depășească aple­ca­rea spre suicid.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

Are o experiență de peste zece ani în jurnalism. A început la agenția națională de presă Rompres, iar în 2006 s-a alăturat echipei care se ocupa de ediția în limba română a publicației americane BusinessWeek. În 2007, a completat echipa de jurnaliști care pornea revista de afaceri Money Express. Domeniile acoperite au variat, de la retail la FMCG, farma, fonduri de investiții, fuziuni și achiziții, IT&C. A realizat interviuri cu cei mai proeminenți oameni de afaceri români, antreprenori locali, dar și cunoscuți oameni de afaceri străini, precum directorul executiv al Microchip, Steve Sanghi, sau fostul director executiv al Sony America, Michael Schulhof. Mimi Noel lucrează ca Account Manager la AMICOM din 2012. La NewMoney, se ocupă de subiectele internaționale.