De mai bine de un deceniu, România alocă cel mult 0,5% din PIB pentru cercetare și dezvoltare. Media europeană e de 3%

Cercetarea și dezvoltarea reprezintă un domeniu esențial atunci când vine vorba de creș­terea competitivității unei țări. În timp ce țările din vestul Europei alocă până la 3% din Produsul Intern Brut pentru acest sector, în România indicatorul nu reușește să treacă de un modest 0,5% de mai bine de un deceniu.

Acest articol a apărut în numărul 37 (2-15 aprilie) al revistei NewMoney

România ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene atunci când vine vorba de ponderea cheltuielilor cu cercetarea și dez­vol­tarea (R&D) în Produsul Intern Brut (PIB), acestea reprezentând 0,48% la nivelul anului 2016, arată cele mai recente date ale agenției europene de statistică Eurostat. În valoare absolută, instituțiile publice și companiile private au cheltuit aproximativ 3,7 miliarde de lei (circa 820 de milioane de euro) în cercetare și dezvoltare în 2016, potrivit Institutului Național de Statistică (INS).

Letonia, care alocă 0,44% din PIB pentru acest domeniu, se plasează la coada ierarhiei comunitare din perspectiva cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare, în contextul în care media europeană este de 2,03% din PIB.

Totuși, în țări occidentale, precum Germa­­nia, Franța sau Austria, recunoscute în dome­­niul cercetării și dezvoltării, indicatorul depă­­­șește 2-3% din PIB. Chiar dacă în va­loa­­­re absolută, sumele alocate pentru acest sector s-au majorat în ultimul deceniu, având în vedere că și Produsul Intern Brut al Româ­­niei a crescut, totuși ponderea cheltuielilor a rămas similară. Spre exemplu, în 2006, fondurile pentru cercetare și dezvoltare reprezentau 0,45% din PIB-ul României.

Potrivit Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare și Inovare, România ar trebui să își majoreze cheltuielile publice pentru R&D la 1% din PIB până în 2020. Chiar dacă încă timid, în România există câteva proiecte de anvergură care încep să pună țara pe har­­ta europeană a cercetării științifice.

Cea mai importantă investiție a ultimilor ani în acest domeniu este laserul de mare putere de la Măgurele, cunoscut și sub denumirea Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), ce face parte dintr-un pro­iect mai mare de cercetare paneuropean, derulat atât în România, cât și în Cehia și Ungaria. Odată cu finalizarea completă a in­vestiției de 300 de milioane de euro, în 2019, în cadrul ELI-NP ar urma să lucreze circa 250-300 de cerce­­tă­­to­ri.

În domeniul privat, printre investițiile în do­­meniul cercetării se nu­mără și centrul de ingi­­nerie Renault Tech­­no­logie Roumanie, cel mai mare al produ­că­torului auto în afara Franței.

Resursa umană

Mai puțin de 1% din angajații români lucrează în cercetare și dezvoltare.

• 44.000 de persoane lucrau în domeniul cercetării și dezvoltării în 2016, potrivit Institutului Național de Statistică.
• 43% din angajații români din sectorul cercetare-dezvoltare lucrează în universități, 29% în sectorul guvernamental și 27% în mediul de afaceri privat. Restul activează în zona non-profit.
• 820 milioane de euro au cheltuit instituțiile publice și companiile private în cercetare și dezvoltare la nivelul anului 2016, potrivit estimărilor NewMoney.