De la profesor de sport la cel mai mare producător de mezeluri. Povestea lui Radu Timiș, proprietar CrisTim

Radu Timiș, cofondatorul procesatorului de mezeluri CrisTim, anunța în urmă cu un an intenția de a vinde o parte din afacere pe bursă. De ce amână antreprenorul acest plan și își menține familia la putere?
Acest articol a apărut în numărul 53 (19 noiembrie – 2 decembrie) al revistei NewMoney
După 28 de ani de economie de piață, afacerile de familie încep să se consolideze și în antreprenoriatul românesc. Printre ele, și CrisTim, compania românească din zona industriei alimentare care și-a înscris numele pe lista firmelor private din noua economie de piață încă din 1991. De altfel, compania și-a luat numele de la cel al Cristinei Timiș, soția fondatorului Radu Timiș, devenind în timp un brand sub umbrela căruia s-au dezvoltat mai multe linii de business, de la industrie alimentară la turism.
Profesor de sport în Oltenița în urmă cu 33 de ani, care făcea zilnic naveta de la București, Radu Timiș a reușit să strângă în jurul lui întreaga familie și să ridice valoarea afacerilor sale la aproximativ 155 de milioane de euro (venituri calculate la începutul lui noiembrie, n.r.), din care 130 de milioane de euro sunt generate din producția de mezeluri. Astăzi, Radu Timiș este cel mai mare jucător cu capital autohton din industria cărnii. Lucrează în companie alături de soție și de trei dintre cei patru fii ai săi, îi place să spună că, mental, se simte la 58 de ani ca la 30 și și-a propus să construiască un business pentru o sută de ani. Dar până să se ajungă acolo, cum arată primul sfert de veac al afacerii CrisTim?
DIN PIAȚĂ SPRE BURSĂ. În 1985, pe atunci proaspăt absolvent al Institutului de Educație Fizică și Sport, Radu Tmiș a fost repartizat la Oltenița. „Făceam naveta din București. Plecam cu trenul din Halta 23 August“, își amintește omul de afaceri, povestind că pierdea pe drum câte trei ore pe zi. A fost profesor până în 1988, când s-a transferat la Întreprinderea de Hoteluri și Restaurante, ca instructor de înot și bodybuilding la Hotel București.Devenit între timp șef la SPA-ul hotelului, Timiș decide în 1991 să intre în afaceri. Și o face în stil mare, cu două eșecuri – o afacere de import-export cu China, iar apoi un alt business tot din zona de import-export. A treia oară avea să fie însă cu noroc. A împrumutat 700 de dolari și a deschis un chioșc în Piața Gorjului. Avea o lungime de șase metri și o lățime de doi metri și „vindeam mezeluri de la Ulmeni și brânzeturi din zona Câmpulung Moldovenesc“, spune Radu Timiș. Afacerea prinde cheag, iar antreprenorul ia decizia să intre și pe zona de producție de mezeluri. O face începând cu 1994, într-un fost aprozar din cartierul Pajura. Un an mai târziu cumpără mai multe terenuri în zona de case din Bucureștii Noi, le dezafectează și construiește o fabrică de mezeluri și sediul central al firmei. Dacă linia de producție din vechiul aprozar avea o capacitate zilnică de cinci tone, unitatea din Bucureștii Noi procesa o cantitate de cinci ori mai mare.
O mare oportunitate pentru extindere a venit în 1996, odată cu introducerea facilităților fiscale pentru companiile care investeau în zonele considerate defavorizate, în care nu mai exista industrie, iar pericolul unui șomaj galopant era destul de mare. Timiș s-a concentrat pe Filipeștii de Pădure, Prahova, unde a construit patru fabrici de-a lungul timpului, valoarea totală a investiției ridicându-se la aproximativ o sută de milioane de euro. Privind retrospectiv, antreprenorul compară acum modul de dezvoltare al grupului CrisTim cu cel al unei multinaționale. Păstrând aceste coordonate, listarea pe bursă ar fi următorul pas logic. De altfel, Timiș și-a anunțat încă de anul trecut intenția de a duce CrisTim pe Bursa de la București. Lucrurile s-au mai schimbat de atunci, dar ideea nu a fost abandonată complet. Doar că nu va mai avea loc în viitorul apropiat. „Ceea ce m-a oprit este faptul că ajungi să nu mai ai acea putere de mișcare și de decizie“, explică acum Timiș. În momentul de față, detaliază el, atunci când ia o hotărâre la nivel de conducere, aceasta este pusă imediat în aplicare, lucru care nu se va mai putea întâmpla odată ce compania este listată și trebuie să se țină cont și de părerile altor acționari. Prioritară este mai degrabă menținerea trendului crescător, de aproximativ 20%, de până acum. Pentru anul în curs estimează însă o creștere mai moderată, de aproximativ 15%, pe fondul unui program investițional susținut.
CIFRELE DE DUPĂ. Bugetate la începutul acestui an la opt milioane de euro, investițiile „au ajuns la 17 milioane de euro până acum“, precizează antreprenorul. Un prim rezultat: creșterea la 150 de tone a producției zilnice de mezeluri. De remarcat că produsele CrisTim sunt listate în cea mai mare parte a rețelelor locale de retail, producătorul colaborând direct și cu alte 12.000 de magazine din întreaga țară. Produsele CrisTim ajung și în alte 19 țări din Europa, unde nu sunt cumpărate doar de români. „Au început să ne cumpere produsele inclusiv bulgarii, rușii sau polonezii. Au gusturi apropiate de ale noastre“, spune Radu Timiș, adăugând că exporturile au crescut cu 25% față de anul trecut. Iar potențial de creștere există în continuare, detaliază el, dând ca exemplu piața britanică, pe care este prezent cu produse în aproximativ 5.000 de magazine.
În aceste condiții, nu exclude o extindere regională, dar preferă pentru moment să se concentreze pe investițiile locale. Este conștient că i-ar fi foarte greu să crească pe piețele externe, unde, explică el, competiția este total dezechilibrată. Marii producători din industria alimentară sunt deja la a doua sau la a treia generație, iar metodele de lucru și tehnologia sunt total superioare celor de la noi. Mai mult, marii procesatori externi au și avantajul preluării producției de către marile lanțuri de magazine.
Făcând o mică analiză a acestei situații, Dragoș Roșca, președinte al Romanian Business Leaders, asociație care îi reunește pe unii dintre cei mai influenți oameni de afaceri locali, spune că principalele probleme în antreprenoriatul românesc sunt lucrul în echipă, comunicarea și încrederea. „Prima generație este influențată de practicile din perioada comunistă“, adaugă Roșca. El precizează că generațiile ce urmează vor avea alte viziuni și motivații, grație și noilor oportunități de educație, inclusiv în afara țării.
În România, vânzările CrisTim au fost impulsionate și de campaniile de marketing. Anul trecut, „eticheta curată“ a adus o creștere medie de 20%, cu vârfuri și de 30 de procente pe anumite lanțuri de hipermarketuri, în vreme ce campania „mai multă carne“ a generat anul acesta un plus de circa 12-15%, potrivit datelor furnizate de Radu Timiș.
Dacă vânzările merg bine, antreprenorul se confruntă în schimb cu aceeași mare problemă a întregii industrii locale: criza forței de muncă. Timiș spune că a ajuns să aducă angajați și de la distanțe mai mari de 150 de kilometri și că, pentru a putea face acest lucru, a cumpărat o flotă de 20 de autocare Mercedes. Pentru a-i reține în companie, le oferă pachete salariale pe care le modifică periodic. Salariul minim net din CrisTim este de 1.300 de lei, față de un minim net pe economie de 1.162, iar cu prime și alte bonusuri ajunge la 2.000 de lei, adaugă antreprenorul. În opinia sa, majorarea treptată a salariilor ar putea împiedica exodul forței de muncă spre vestul Europei.
Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.