De ce riscă România să intre pe lista țărilor cu risc pentru investiții

Când economia strănută, sistemul bancar are frisoane. Perspectivele din 2019 nu par a fi de bun augur. Bancherii se confruntă atât cu o încetinire așteptată a economiei, cât și cu un set de măsuri ce riscă să taie dramatic ritmul de dezvoltare a afacerilor de la nivel local.

Acest articol a apărut în numărul 61 (18 – 31 martie 2019) al revistei NewMoney

Deteriorarea rapidă a încrederii investitorilor în economiile emergente este con­siderată, de ceva timp, unul dintre cele mai ridicate riscuri la adresa sistemului bancar de la nivel local. Luna martie a adus primele semnale concrete în acest sens. Deși un indicator greu de cuantificat, un semnal puternic în ceea ce pri­veşte încrederea investitorilor în economia României a fost dat recent de agenția de rating S&P, odată cu decizia de a men­ţine calificativul „BBB−“ pentru obligațiu­nile locale, dar de a amâna datele legate de perspectiva de credit.

Până acum, aceasta a fost „stabilă“. O eventuală decizie a agenţiei de rating de a retrograda perspectiva la „negativă“ ar arăta că încrederea investitorilor în Ro­mânia se apropie de o limită periculoasă. Amânarea deciziei, cerută de autorităţile de la Bucureşti, a fost interpretată drept un risc real în această direcție. Calificativul „BBB−“ este, în ierarhia recunoscută la nivel mondial a agenţiei, primul „recomandat investițiilor“. O perspectivă ne­ga­tivă ar indica posibilitatea retrogradării României către clasa de active catalogate de agențiile de rating drept „junk“.

Încrederea se pierde ușor și se câștigă greu. În toamna anului 2008, la debutul crizei, România devenea primul stat membru al Uniunii Europene al cărui rating era retrogradat sub pragul „investment grade“. A durat șase ani ca S&P să recu­noască pro­gresele economice de la nivel local și să readucă România în liga statelor recomandate investitorilor.

CREDITARE. Optimismul bancherilor pare a se fi evaporat la începutul acestui an. Instituțiile de credit estimează „o diminuare a cererii pentru împrumuturi pentru ambele segmente de creditare aferente sectorului populației“, în primul trimestru din 2019, potrivit celui mai recent sondaj realizat de Banca Națională a României (BNR). În cazul companiilor, sunt așteptate evoluții mixte, respectiv o creștere mo­derată a cererii pentru împrumuturile pe termen scurt și o evoluție constantă la nivelul cererii de credite cu scadențe pe termen mediu și pe termen lung.

Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania, vede o creştere a cre­ditării de circa 1,9% în 2019. „În abordarea alternativă, soldul creditului acordat populației a crescut cu 0,4% year-to-date (ytd), la 133,5 miliarde de lei, în ianuarie. Evoluția a fost determinată de majorarea componentei ipotecare cu 1% ytd la 74,2 miliarde de lei (nivel-record). Pe de altă parte, creditul de consum s-a ajustat cu 0,4% ytd, la 57,5 miliarde de lei. Creditul acordat companiilor a urcat cu 0,5% ytd, la 118,7 miliarde de lei, în ianuarie“, subli­ni­ază Rădulescu, într-un raport transmis investitorilor băncii.

La baza anticipărilor legate de evoluția creditării se află prognozele legate de creș­terea economică. Analiștii sunt neîn­cre­zători în faptul că 2019 se va dovedi un nou 2017, când, în ciuda prognozelor re­zervate, PIB-ul a consemnat un avans de 7%. Prognoza publică, respectiv cea a Co­misiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), indică o creștere de 5,5%. Anul tre­cut însă, CNSP și-a revizuit în repetate rânduri estimările, iar optimistul 6% din prognoza de iarnă s-a materializat într-un modest 4,1%, mai aproape de estimările din mediul privat. Aşadar, de la un an la altul, performanțele României s-au evaporat de la „cea mai mare creștere la nivel european“ la a doua cea mai mică creștere din regiune, după Slovacia, potrivit datelor Capital Economics.

DECELERARE. Banca Transilvania vede o decelerare la 2,8% din PIB în acest an, iar grupul Erste, acționarul majoritar al BCR, o creștere economică „aproape de 3%“. „Atât factorii externi de creștere, cât și cei interni par să indice o încetinire, cu o struc­tură de creștere slabă și puțin spațiu fiscal. Absența reformelor structurale din ultimii ani poate, de asemenea, să exacerbeze scăderea de ritm“, notează și Ciprian Dascălu, economist-șef al băncii ING. Prognoza de creștere a olandezilor pentru acest an a fost revizuită la 2,7% din PIB.

De altfel, marile bănci și-au revizuit prog­nozele în legătură cu majoritatea indicatorilor macroeconomici. Deteriorări pro­nunțate sunt așteptate și în ceea ce pri­vește deficitul de cont curent, costurile de finanțare ale statului și cursul leu-euro.

Încetinirea celui mai important motor de creștere al României, consumul, nu a trecut neobservată nici de instituţiile europene. Cea mai recentă prognoză de creș­tere a Comisiei Europene indică un avans al PIB-ului de circa 3,8% în acest an, aceasta urmând să fie revizuită la sfârşitul primului trimestru.

PERSPECTIVE. Tabloul nu devine mai încurajator nici privind la evoluțiile de la nivel european. Recent, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat, spre surprinderea analiștilor – care anticipau o astfel de decizie, dar o vedeau luată mai târziu –, reluarea liniilor de finanţare pentru băncile din zona euro. Este vorba despre împrumuturi pe termen mediu, la dobânzi avantajoase, menite să sprijine creditarea.

Semnalul a fost unul puternic, având în vedere poziţia dificilă în care s-a regăsit BCE. Oficialii abia ce anunțaseră la sfâr­şitul lui 2018 oprirea „tiparniței de bani“, respectiv programul masiv de relaxare cantitativă (QE) prin care BCE a cumpărat active de 2.100 de miliarde de euro. QE a fost menit să sprijine revenirea din criză, să aducă creștere economică și inflație. BCE se pregătea de reluarea ciclului de înăsprire a politicii monetare, considerând că măsurile anterioare și-au făcut efectul.

Cele mai recente date par a indica însă o slăbiciune a zonei euro, aşa încât „normalizarea“, respectiv creșterea dobânzilor a fost amânată. BCE a revizuit în scădere puternică evoluția PIB-ului din zona euro la doar 1,1% în 2019, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât estimarea anterioară, realizată cu trei luni înainte. Decizia de a ajuta băncile cu bani ieftini este un compromis făcut de instituție, dar este și un semnal că următoarea recesiune ar putea prinde Europa pe picior greșit. Dacă BCE nu reușește să normalizeze dobânzile până atunci, nu va avea spațiu de a sti­mula economia prin reducerea acestora.

OUG 114. Pe plan local, cea mai mare provocare rămâne OUG 114. În primul trimestru din acest an, băncile au identificat pentru prima dată un risc sever la adresa sta­bi­lității sectorului bancar – cadrul le­gis­lativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra sol­vabilității sectorului, reiese din sondajele BNR. Printre efectele ordonanței se nu­mă­ră scăderea profita­bi­lității, cu efect po­tențial asupra fondurilor proprii, distorsiuni ale funcționării pieței monetare, deprecierea leului, accelerarea efec­­telor infla­ționiste, scumpirea creditării, contracția creditării, retra­gerea investitorilor din băncile din România și scăderea calității serviciilor bancare locale prin diminuarea sau renunțarea la investițiile pla­nificate.

Negocierile continuă atât în privința formei finale a taxei pe active, cât și asupra altor măsuri din OUG 114. În forma sa actuală, arată cel mai recent studiu de impact realizat de BNR, aceasta ar putea diminua creșterea economică din acest an cu 0,5-0,6 puncte procentuale.

Raport de țară

În raportul de țară pe 2019, Comisia Europeană eviden­țiază slabele progrese făcute de România în corectarea unor dezechilibre interne, dar și când vine vorba despre politici economice predictibile și coerente.

• Evaluare. România nu a realizat niciun progres la ca­pi­tolele de politică fiscal-bu­getară. Salariul minim con­tinuă să fie stabilit ad-hoc. Procesul decizional rămâne foarte imprevizibil, acte le­gislative complexe și uneori controversate fiind adoptate prin ordonanțe de urgență, fără o evaluare a impactului sau consultarea părților interesate, notează Comisia Europeană.
• PIB. Modelul de creștere economică al României, bazat pe cheltuielile consumatorilor, afectează capacitatea țării de a atinge în mod durabil nivelul de trai din Uniunea Europeană, avertizează Comisia. Reducerea cu aproape jumătate a creșterii PIB din 2018 a scos în evi­dență limitele modelului de creștere pe care se bazează România.
• Bănci. Stabilitatea secto­rului financiar a fost pusă sub presiune, se mai arată în raportul de țară. Recentele măsuri au creat riscuri la adresa sta­bi­lității sectorului financiar. Acestea ar putea avea un impact negativ asupra cre­ditării și ar putea limita impactul politicii mo­netare.

FOTO: Guliver / Getty Images