De ce preferă românii cash-ul în condițiile în care au posibilitatea de plăti atât cu cardul cât și cu diverse device-uri

Relația românilor cu banii este plină de contradicții. Suntem pe primele locuri la adopția unor noi tehnologii de plată, dar cash-ul continuă să ocupe un rol important în economia locală. Creș­terea veniturilor disponibile a dus la so­fisticarea comportamentului financiar al românilor, însă inflația și scăderea puterii de cumpărare ar putea în­târzia progresul.

O treime dintre români preferă să plă­tească în magazine cu telefonul mobil, reiese dintr-un studiu realizat de Visa, care ne plasează pe primul loc în regiunea Europei Centrale și de Est din acest punct de vedere. Media acestei regiuni este cu circa 10% mai redusă, valori mai mari înregistrându-se și în Slovacia și Ce­hia. Adopția rapidă a acestei metode de plată poate fi parțial explicată de relația românilor cu smartphone-urile. Un stu­diu global realizat de Teads (The Global Media Platform) în parteneriat cu GWI arată că românii vor în continuare să aibă cele mai recente versiuni de telefoane mobile inteligente disponibile pe piață. Circa 18% dețin dispozitive cu o ve­chime mai mică de șase luni, iar 42% dețin telefoane cu o vechime de mai pu­țin de un an.

Cu toate că nu există date noi cu privire la rata de penetrare a smartphone-urilor pe piața din România (ultimele fiind din 2016), cifrele Institutului Național de Statistică (INS) cu privire la acce­sul la rețeaua de internet oferă o serie de indicii. Astfel, cele mai recente date indică o rată de utilizare a conexiunilor broadband mobile de aproape 70%. Prin urmare, cel puțin tot atâția români au acces la un telefon mobil cu capabilități de conectare la internet.

Online

De asemenea, 75% dintre consu­matorii români comandă bunuri online de pe telefonul mobil, iar 55% folosesc și laptopul. Un alt studiu realizat de Visa arată că peste 60% dintre români preferă să fo­lo­sească telefonul, ceasul inteligent sau cardul și atunci când se află în străinătate. Tendința de a plăti prin mijloace digitale s-a dezvoltat în timpul pandemiei, când con­sumatorii au apelat mai des la cumpă­ră­­turi online și plăți contactless în magazine, obiceiuri care se reflectă acum în pre­­ferințele lor de plată atunci când călă­toresc în străi­nătate, indică cercetarea fă­cută de Visa.

Și când vine vorba despre plăți locale, majoritatea românilor preferă plata cu cardul, motivul principal invocat de cei care plă­tesc adesea cu numerar fiind indisponi­bilitatea plăților digitale la anumite magazine sau la furnizori de servicii. Tot la nivel de­clarativ, aproape două treimi dintre com­paniile mici și mijlocii din România ac­ceptă plata cu cardul, potrivit unui alt sondaj, realizat în parteneriat cu Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR).

Totodată, jumătate (48%) dintre firmele care încă nu acceptă plata cu cardul au de­clarat că intenționează să implementeze soluții de acceptare a plăților electronice, ca măsură de sprijinire a dezvol­tării aface­rilor. În ceea ce privește penetrarea cardurilor business pe piața locală, peste ju­mă­tate dintre IMM-urile chestio­nate au decla­rat că plătesc cu cardul de cel puțin trei-­­­patru ori pe lună. Cheltuielile cu achi­ziția de combustibil, călătoriile de afa­ceri sau taxele se numără printre plățile efec­tuate cel mai des cu cardul.

Cifrele

Tendința de digitalizare a relației românilor cu banii este evidentă și din sta­tisticile oficiale, cu toate că acestea înclină în continuare în favoarea unor practici „în­vechite“. Astfel, valoarea tranzacțiilor de plată cu cardurile de debit a urcat la 43,6 miliarde de lei la sfârșitul anului trecut, în creștere cu 32% față de 2021, respectiv cu aproape 60% mai mult față de perioada de dinaintea pandemiei, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a Româ­niei (BNR).

Valoarea retragerilor de numerar de la ATM a fost de 63,2 miliarde de lei, în creș­tere cu doar 9,4% față de nivelul din decembrie 2019. Astfel, valoarea tranzacțiilor cu cardul a fost cu 45% mai redusă decât cea a retragerilor de numerar, în condițiile în care în urmă cu patru-cinci ani era de două sau chiar de trei ori mai mică.

Un tip de plăți extrem de popular în străi­nătate continuă să fie slab reprezentat pe piața locală. Valoarea tranzacțiilor de plată cu cardurile de credit s-a ridicat la doar 4,9 miliarde de lei în decembrie 2021, în creș­tere cu circa 23% față de decembrie 2020, potrivit datelor băncii centrale.

Sofisticare

Românii au început să-și „ra­fineze“ și relația cu „surplusul financiar“. Ultimii trei ani au adus schimbări majore în preferințele investiționale. Astfel, inves­tițiile în proprietățile imobiliare au trecut pe bancheta din spate, din ce în ce mai mulți români optând pentru produse de in­­ves­tiții mai „sofisticate“, potrivit unui stu­­diu realizat în această vară de D&D Research și Erste Asset Management. Circa 31% dintre români preferă fondurile de investiții, procent în creștere cu opt puncte față de nivelul din 2018.

„În ultimii ani a crescut foarte mult disponibilitatea de a investi sume mai mici în mod constant și pe termen lung (…) S-a mo­dificat gradul de control asupra banilor, așa că această mutare dinspre pasivitate spre mobilitate care se observă în ultimii ani se reflectă și aici. Așadar, oamenii simt nevoia de a avea un grad mai ridicat de con­trol asupra banilor în investițiile pe care le efectuează“, susține Dan Petre, coordonatorul studiului.

Procentul românilor care optează pentru investiții în proprietăți imobiliare a scăzut cu 25 de puncte procentuale față de 2018, la 38%. Totuși, acestea continuă să in­fluențeze foarte puternic percepția asupra randamentului în toate celelalte instrumente financiare, susține Dan Petre. Isto­ric, investițiile imobiliare au generat câș­tig­uri anuale de circa 7% pe plan local.

Inflația

Creșterea accelerată a inflației din acest an a avut un impact semnificativ asupra relației românilor cu banii. Similar cu modul în care au început să reacționeze și companiile, supraviețuirea a luat locul dezvoltării.

Circa 77% dintre respondenții studiului „Money Matters“ 2022, realizat de Erste Group, strâng bani în prezent pentru po­ten­țiale urgențe și cheltuieli ne­pre­vă­zute, în timp ce 74% economisesc pen­tru a avea o re­zervă de bani pentru sine sau pentru fa­milie, ambele motive consemnând o creș­tere cu 8% față de anul trecut.

Românii economisesc, în medie, 351 de lei pe lună, cu 42 de lei mai mult decât în 2021. 64% dintre români declară că au fost afectați de inflație, iar 38% cred că situația lor financiară s-a deteriorat în ultimul an, dublu față de 2019. Acest lucru se reflectă și în conturile observabile. Valoarea lunară a depozitelor populației a înregistrat fluc­tuații semnificative pe tot parcursul acestui an, revenind în septembrie la nivelul de la începutul anului.

În același timp, investitorii în fondurile de investiții deschise (mutuale, cu posibi­litatea de plasare și retragere zilnică) au re­tras 4,63 de miliarde de lei în primele șapte luni din 2022. Cele mai mari retrageri au fost acelea din fondurile care fac plasamente în obligațiuni și instrumente cu venit fix (inclusiv depozite bancare), al căror preț a scăzut, reducând și valoarea capitalului.

Cu o rată anuală a inflației de peste 15%, multe comportamente financiare vor fi date peste cap în perioada ce urmează. Răs­­pun­sul emoțional, avertizează specia­liștii, va prima, iar acest lucru s-ar putea traduce printr-o deteriorare și mai accele­rată a finan­țelor personale.

Ce, cât, cum

Rata anuală a inflației a coborât ușor în octombrie, la 15,3%, în mare măsură datorită efectului de bază, în contextul în care prețurile de consum au crescut cu 1,3% luna trecută față de septembrie.

• EFECTE. Rata inflației este extrem de importantă, deoa­rece în funcție de evoluția acesteia sunt luate deciziile de politică monetară de către Banca Națională a României, respectiv deciziile de majorare a dobânzilor. O inflație în creștere for­țează Banca Națională a României să urce do­bân­zile mai mult, iar crește­rea acestora are un efect recesionist asupra economiei, fapt ce produce la rândul său efecte asupra randamentelor inves­tițiilor. O rată ridicată a infla­ției are și efecte psihologice asupra consu­ma­torilor și a comportamentului acestora de cheltuire, economisire și investire.
• AȘTEPTĂRI. Conducerea Băncii Naționale a României consideră că, deși inflația a crescut în luna septembrie peste nivelul prognozat, majora­rea din trimestrul al treilea al acestui an a fost mult mai mo­destă decât în trimestrele precedente. Economiștii băncilor comerciale din România se aș­teaptă ca inflația să mai crească și să atingă un vârf de 17% în anul următor, după care ar urma să coboare.

Acest articol a apărut în numărul 152 al revistei NewMoney.

FOTO: Getty