De ce avem cel mai slab leu, în plin avânt al economiei

Alexandra Pele 10/07/2018 | 12:46 Financiar
De ce avem cel mai slab leu, în plin avânt al economiei

Creșterea economică-record nu s-a re­simțit și în cursul de schimb. Leul con­tinuă să doboare noi și noi minime isto­rice în raport cu euro. În plin avânt economic, leul este mai slab decât în recesiune, iar lucrurile s-ar putea deteriora în continuare.

Acest articol a apărut în numărul 44 (9 – 22 iulie) al revistei NewMoney

În anul de grație 2017, România înregistra cel mai rapid ritm de creștere eco­nomică din Uniunea Europeană, de 6,9% din PIB. Tot în 2017, leul pierdea 2,2 pro­cente în fața euro. Referința afișată de Banca Națională a României (BNR) în ultima zi a anului a fost de 4,66 lei/euro, cu 40 de bani peste cursul mediu din 2009, când PIB-ul se prăbușea cu 7,1%. În acest an, deși mai modestă, creșterea economică a României este prognozată să fie peste cea din UE. Chiar și așa, ana­liștii CFA (Chartered Financial Analyst, organizație care reunește profe­sioniștii din domeniul economic și financiar) se așteaptă ca un euro să valoreze peste 4,7 lei până la finalul anului. De ce?

O parte dintre motive pornesc de dincolo de granițele țării și au fost des­crise de presa internațională drept fuga investitorilor către meleaguri mai „si­gure“. În încercarea de a încuraja revenirea creșterii economice, marile bănci centrale din lume au dat drumul tiparni­țelor de bani. Așa-numitele programe de „relaxare cantitativă“ (QE) au ieftinit atât de mult dolarul și euro încât dobânzile au ajuns să fie negative. Cu alte cuvinte, investitorii primeau bani pentru a împrumuta bani. Acum însă, bancherii centrali au început sau și-au anunțat in­tenția de a se retrage din piață. Conse­cința? Scumpirea banilor.

FOTO: Laszlo Raduly / NewMoney

 

Rezerva Federală (Fed) din SUA a majorat dobânzile la 1,75%-2%, iar Banca Centrală Europeană (BCE) se pregătește pentru a pune capăt programului QE. Inflația din zona euro, creșterea eco­no­mică robustă prognozată în următorii ani și anticipații legate de creșterea veniturilor au convins BCE să reducă ritmul ti­parniței de bani și chiar să crească do­bânzile începând cu a doua parte a anului viitor. Mulți investitori sunt însă sceptici vi­za­vi de așteptările optimiste ale bancherilor centrali din Europa, unii analiști fiind convinși că o mutare greșită ar pu­tea duce la un dezastru economic simi­lar crizei lăsate în urmă cu greu.

Articol vizibil în întregime doar pe bază de abonament.

← Close